Wikipedia

American Jewish Committee

American Jewish Committee
Înființare  Modificați la Wikidata
SediuNew York City
LocațieNew York City, New York, SUA
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
canal YouTube
Modifică date / text Consultați documentația formatului

American Jewish Committee (AJC) este o organizație de apărare a intereselor etnicilor evrei înființată pe 11 noiembrie 1906.[5] El este unul dintre cele mai vechi grupuri evreiești de lobby și, potrivit The New York Times, este „considerat pe scară largă ca decan al organizațiilor evreiești din America”.[6]

American Jewish Committee

Motto

Global Jewish Advocacy

Fondare

11 noiembrie 1906 (1906-11-11)[1]

Tip

drepturile omului, drepturi civile, activism pro-Israel

Tax ID no.

13-5563393

Statut legal

501(c)(3) organizație nonprofit

Headquarters

New York City[2]

Președinte

John M. Shapiro

Director executiv

David Harris[3]

Director, AJC Israel

Avital Leibovich[4]

Subsidiare

Project Interchange
Muslim-Jewish Advisory Council
AJC Transatlantic Institute

Venituri (2014)

54.782.673 $

Cheltuieli (2014)

46.209.859 $

Donații

79.561.265 $

Angajați (2014)

288

Voluntari (2014)

1.856

Misiune

Protejarea bunăstării și securității evreilor; consolidarea principiilor de bază ale democrației și pluralismului în întreaga lume; sporirea calitatea vieții evreiești.

Website

www.ajc.org

În afară de a desfășura activități în favoarea apărării libertăților civile ale evreilor, organizația are o istorie de luptă împotriva formelor de discriminare din Statele Unite ale Americii și lucrează în numele egalității sociale, cum ar fi participarea ca amicus curiae în cazul din mai 1954 Brown v. Board of Education și participarea la alte evenimente organizate de Mișcarea pentru Drepturile Civile ale afro-americanilor.[7]

Organizare modificare

Organizația are 22 de birouri regionale în Statele Unite ale Americii, 10 birouri peste mări și 33 de parteneriate internaționale cu organizații comunitare evreiești din întreaga lume.[8]

Istoric modificare

Organizația a fost condusă în primii săi ani de avocatul Louis Marshall, bancherul Jacob H. Schiff, judecătorul Mayer Sulzberger, savantul Cyrus Adler, și alți evrei influenți pe plan politic. Conducătorii de mai târziu au fost judecătorul Joseph M. Proskauer,[9] Jacob Blaustein, și Irving M. Engel. În afară de sediul central din New York, au fost înființate birouri locale în întreaga țară. AJC nu dorea ca publicul american să privească evreimea americană ca o cultură străină transplantată în mod artificial pe coastele americane. Comitetul s-a văzut pe sine ca un „administrator” natural al comunității și și-a asumat misiunea de a-i educa pe noii veniți în spiritul proamerican.[10]

Începând din 1912, Louis B. Marshall a fost președinte al organizației până în 1929.[11]

În 1914, AJC a contribuit la înființarea American Jewish Joint Distribution Committee pentru a ajuta victimele evreiești ale Primului Război Mondial. După război, Marshall a mers în Europa și și-a folosit influența pentru a obține garanții că drepturile minorităților vor fi introduse în tratatele de pace.[12]

În perioada când a fost președinte, Marshall a transformat AJC într-o voce puternică împotriva restricțiilor la adresa imigrației din anii 1920. În plus, el a reușit să-l oprească Henry Ford să publice literatură antisemită și să o distribuie prin dealeri auto și l-a forțat pe Ford să-și ceară scuze în mod public.[13]

În 1950 președintele AJC Jacob Blaustein a ajuns la un acord cu premierul israelian David Ben-Gurion prin care s-a stabilit că supunerea politică a evreilor americani era numai către țara lor de reședință. În perioada Războiului de Șase Zile din 1967 AJC a devenit un apărător înfocat al statului evreiesc, renunțând la vechile inhibiții de a apăra statalitatea poporului evreu.

Înaintea Războiului de Șase Zile din 1967, AJC a fost oficial „nesionistă”. Atitudinea sa față de sionism a fost o lungă perioadă ambiguă, respingând dubla loialitate a evreilor, dar a sprijinit Israelul în 1947-48, după ce Statele Unite ale Americii au susținut împărțirea Palestinei. Ea a fost prima organizație evreiască americană care a deschis un birou permanent în Israel.[14]

AJC a fost activă în campania pentru a obține dreptul la emigrare a evreilor care trăiau în Uniunea Sovietică; în 1964 ea a fost unul dintre fondatorii Conferinței Evreilor Americani cu privire la Evreii Sovietici, care în 1971 a fost înlocuită de Conferința Națională a Evreilor Sovietici.

În 1999 AJC a dus o campanie publicitară în sprijinul intervenției NATO în Kosovo.[15]

Persoane notabile modificare

  • Louis B. Marshall, cofondator, președinte din 1912 până în 1929
  • Jacob H. Schiff, cofondator
  • Mayer Sulzberger, cofondator
  • Cyrus Adler, cofondator
  • Joseph M. Proskauer, cofondator
  • Samuel D. Leidesdorf, fost membru al consiliului de administrație și laureat al Premiului pentru relații umane „Herbert H. Lehman” al AJC
  • Marc H. Tanenbaum, fostul director de Relații Internaționale
  • Monika Krajewska, laureat al Premiului pentru întreaga activitate al AJC
  • John T. Pawlikowski, laureat al Premiului pentru servicii deosebite al AJC Chicago
  • Jerry Goodman, fost director pentru afaceri europene
  • Steven Bayme, fost director al afacerilor comunitare evreiești
  • A. James Rudin, fost director pentru afaceri interreligioase
  • Norman Podhoretz, fostul redactor-șef al Commentary
  • Elliot E. Cohen, fostul redactor-șef al Commentary
  • Felice D. Gaer, director al Institutului Jacob Blaustein pentru Promovarea Drepturilor Omului al AJC
  • David Harris, director executiv
  • Marc H. Tanenbaum, director pentru afaceri interreligiaose și, ulterior, director pentru relații internaționale
  • Laurie Ann Goldman, fost membru al consiliului de administrație
  • Avital Leibovich, director al AJC în Israel
  • Alfred H. Moses, ambasador în România și președinte al AJC

Referințe modificare

  1. ^ "Hebrews Form Committee: Its Object to Give Aid Whenever The Necessity Arises".
  2. ^ "Form 990: Return of Organization Exempt from Income Tax".
  3. ^ "Leadership Arhivat în , la Wayback Machine.".
  4. ^ "Staff Arhivat în , la Wayback Machine.".
  5. ^ „The American Jewish Committee”. MyJewishLearning. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ GOLDMAN, ARI (). „Jewish Group Faces Reorganization”. New York Times. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |work= și |newspaper= (ajutor)
  7. ^ „'Brown vs. Board' celebrated 60 years later”. San Diego Jewish World. sdjewishworld.com. . Accesat în . 
  8. ^ "Where We Work Arhivat în , la Wayback Machine." (2016).
  9. ^ „Judge Joseph M. Proskauer Dies at 94”. Jewish Telegraph Agency. . Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |work= și |newspaper= (ajutor)
  10. ^ United States. Congress. House. Committee on the Judiciary. Subcommittee on Immigration, Refugees, and International Law (), Immigration Reform: Hearings Before the Subcommittee on Immigration, Refugees, and International Law of the Committee on the Judiciary, House of Representatives, Ninety-seventh Congress, First Session, on Immigration Reform, October 14, 15, 21, 26, 28, November 12, 17, and 19, 1981 (în engleză), U.S. Government Printing Office 
  11. ^ „LESS ANTI-SEMITISM FOUND IN AMERICA; President Marshall Tells American Jewish Committee ThatAgitation is Waning.15,393,815 JEWS IN WORLDCommunist Policy Has Improved Their Condition in Russia-- Election of Officers”. The New York Times. . 
  12. ^ Elliott Robert Barkan (), Making it in America: A Sourcebook on Eminent Ethnic Americans (în engleză), ABC-CLIO 
  13. ^ Paul A. Djupe; Laura R. Olson (2014-07), Encyclopedia of American Religion and Politics (în engleză), Infobase Publishing  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  14. ^ „American Jews and Israel Have Never Been Closer”. The Algemeiner. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |work= și |newspaper= (ajutor)
  15. ^ American Jewish Committee.

Lectură suplimentară modificare

  • Cohen, Naomi Wiener. "The Transatlantic Connection: The American Jewish Committee and the Joint Foreign Committee in Defense of German Jews, 1933-1937," American Jewish History V. 90, #4, December 2002, pp. 353–384 in Project MUSE
  • Cohen, Naomi Wiener. Not Free to Desist: The American Jewish Committee, 1906-1966 (1972), a standard history
  • Grossman, Lawrence. "Transformation Through Crisis: The American Jewish Committee and the Six-Day War," American Jewish History, Volume 86, Number 1, March 1998, pp. 27–54 in Project MUSE
  • Handlin, Oscar. "The American Jewish Committee: A Half-Century View," Commentary (Jan. 1957) pp 1–10 online Arhivat în , la Archive.is
  • Loeffler, James, "The Particularist Pursuit of American Universalism: The American Jewish Committee's 1944 `Declaration on Human Rights,'" Journal of Contemporary History (April 2015) 50:274-95.
  • Sanua, Marianne R. Let Us Prove Strong: The American Jewish Committee, 1945-2006 (2007). 495 pp. the standard scholarly history
  • Solomon, Abba A. The Speech, and Its Context: Jacob Blaustein's Speech "The Meaning of Palestine Partition to American Jews" Given to the Baltimore Chapter, American Jewish Committee, 15 februarie 1948 (2011), 212 pp. Includes full text of speech, and some history of AJC perspective on Palestine and Israel.
  • Svonkin, Stuart. Jews against Prejudice: American Jews and the Fight for Civil Liberties (1997), covers AJC and other groups including the Anti-Defamation League and the American Jewish Congress

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=American_Jewish_Committee&oldid=16134286