Analiză gravimetrică

Acest articol se referă la analiza chimică. Pentru alte sensuri, vedeți Gravimetrie.

Analiza gravimetrică, mai scurt denumită și gravimetrie^[1], reunește totalitatea metodelor analitice folosite în chimia analitică pentru determinarea cantitativă a unui analit (compusul de interes care se analizează dintr-o probă) pe baza masei acestuia.^[2] Principiul pe care se bazează analiza gravimetrică este determinarea masei unui compus derivat de la analitul din probă (prin cântărire), iar pe baza reacțiilor chimice la care s-a ajuns la acesta se poate determina masa analitului respectiv. Din această cauză, este necesar să se cunoască în detaliu procesele chimice care au loc, iar acestea trebuie să fie totale (cantitative).^[3]

Tipuri

Gravimetria de precipitare

Metoda de analiză gravimetrică prin precipitare este una dintre cele mai folosite, și poate avea diverse aplicații. Ca și exemplu, avem determinarea ionului de calciu din apă sau determinarea ionului de argint prin precipitare sub formă de clorură. Pentru prima analiză, se adaugă probei (apei cu volum exact cunoscut) un exces de acid oxalic, H₂C₂O₄. Prin adăugarea de amoniac, calciul va precipita cantitativ sub formă de oxalat de calciu. ^[4]

Ecuația reacției chimice ce are loc este:

Ca²⁺(aq) + C₂O₄^2- → CaC₂O₄

Precipitatul este colectat, uscat și încălzit la temperatură ridicată pentru a fi transformat cantitativ în oxid de calciu:

CaC₂O₄ → CaO(s) + CO(g)+ CO₂(g)

Oxidul de calciu astfel obținut este cântărit.^[5]^[6] Masa acestuia folosește pentru calcularea cantității sau concentrației de analit (ion de calciu) din proba inițială.^[7]^[5]^[6]

În mod analog, determinarea argintului dintr-un amestec de săruri de argint se poate face prin precipitare cantitativă cu acid clorhidric, iar în acest caz se cântărește precipitatul de clorură de argint:^[2]

Ag⁺(aq) + HCl → AgCl + H⁺

Termogravimetrie

Vezi și

Titrimetrie

Note

^ „dexonline”. dexonline.ro.
^ ^a ^b Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 39, ISBN 978-973-684-725-7
^ Yoder, Claude (8 ianuarie 2017). „Gravimetric Analysis”. wiredchemist.com. Accesat în 8 ianuarie 2017.
^ „Chapter 3, Gravimetry”. www.csudh.edu/. 8 ianuarie 2017. Arhivat din original la 23 iulie 2013. Accesat în 8 ianuarie 2017.
^ ^a ^b Holler, F. James; Skoog, Douglas A.; West, Donald M. (1996). Fundamentals of analytical chemistry. Philadelphia: Saunders College Pub. ISBN 0-03-005938-0.
^ ^a ^b Hulanicki A. (1987). Reactions of Acids and Bases in Analytical Chemistry. Horwood. ISBN 0-85312-330-6.
^ Skoog, Douglas; West, Douglas M; Holler, F James (1996). „5: Gravimetric Analysis”. Fundamentals of Analytical Chemistry (ed. 7th). Fort Worth: Saunders College Publishing Harcourt Brace. pp. 71–96. LCCN 95-067683.

[1] „dexonline”. dexonline.ro.

[Dicț-2] Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 39, ISBN 978-973-684-725-7

[3] Yoder, Claude (8 ianuarie 2017). „Gravimetric Analysis”. wiredchemist.com. Accesat în 8 ianuarie 2017.

[4] „Chapter 3, Gravimetry”. www.csudh.edu/. 8 ianuarie 2017. Arhivat din original la 23 iulie 2013. Accesat în 8 ianuarie 2017.

[isbn0-03-005938-0-5] Holler, F. James; Skoog, Douglas A.; West, Donald M. (1996). Fundamentals of analytical chemistry. Philadelphia: Saunders College Pub. ISBN 0-03-005938-0.

[:1-6] Hulanicki A. (1987). Reactions of Acids and Bases in Analytical Chemistry. Horwood. ISBN 0-85312-330-6.

[:0-7] Skoog, Douglas; West, Douglas M; Holler, F James (1996). „5: Gravimetric Analysis”. Fundamentals of Analytical Chemistry (ed. 7th). Fort Worth: Saunders College Publishing Harcourt Brace. pp. 71–96. LCCN 95-067683.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]