Anastasia a Kievului
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Anastasia a Kievului | |
150px | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Anastasia Iaroslavovna |
Născută | 1023 Kiev, Rusia Kieveană |
Decedată | 1074 (51 de ani) Admont, Stiria, Austria |
Înmormântată | Abația Admont |
Părinți | Iaroslav I cel Înțelept Ingigerd Olofsdotter |
Frați și surori | Anna de Kiev[1] Elisabeta de Kiev[*][1] Vsevolod I al Kievului[*][1] Iziaslav I al Kievului[*] Igor Yaroslavich[*] Sviatoslav II of Kiev[*] Vladimir of Novgorod[*] Vyacheslav Yaroslavich[*] |
Căsătorită cu | Andrei I al Ungariei |
Copii | Adelaide Solomon David |
Ocupație | regină[*] |
Limbi vorbite | slava orientală veche |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Ducesă a Ungariei (1039-1046) |
Familie nobiliară | Rurik |
Regina consoartă a Ungariei | |
Domnie | 1046–1060 |
Încoronare | 1046 |
Succesor | Adelaide / Rixa a Poloniei |
Modifică date / text |
Anastasia a Kievului (~ 1023 – 1074/1096) a fost soția regelui Andrei I al Ungariei. Ea a fost fiica cea mare a marelui cneaz Iaroslav I cel Înțelept al Kievului și a Ingigerd a Suediei. Sora ei mai mică, Anna de Kiev, regina consoartă a regelui Franței Henric I.
Biografie
modificareAnastasia s-a măritat în jurul anului 1039 cu ducele maghiar Andrei, care trăia în exil în Kiev după ce tatăl lui, Vazul, eșuase în tentativa de asasinare a regelui Ungariei Ștefan I.
În 1046, Andrei I s-a reîntors în Regatul Ungariei și a fost încoronat rege, după ce l-a înfrânt pe Petru Orseolo. Se presupune că ea este cea care l-a convins pe Andrei I să ctitorească mănăstirea ortodoxă de la Tihany pentru pustnicii veniți împreună cu Anastasia din Rusia Kieveană. Anastasia nu a dat naștere unui fiu decât în 1053. Acest fiu, Solomon, avea să fie încoronat încă din minorat de tatăl său ca rege, într-o încercare de a-i asigura succesiunea la tron. Fratele mai tânăr al regelui Andrei, ducele Béla, care până la nașterea lui Solomon era desemnat succesor la tronul țării, a pornit războiul civil.
Când ducele Béla a declanșat rebeliunea împotriva fratelui și regelui său, Andrei, acesta din urmă și-a trimis soția și fiul la curtea margrafului Austriei, Adalbert. Regele Andrei I a fost înfrânt și a murit la scurtă vreme după aceasta, iar Béla, fratele lui, a fost încoronat rege al Ungariei pe 6 decembrie 1060
Anastasia a cerut ajutorul împăratului Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman, a cărei soră, Judith, fusese logodită cu Solomon în 1058. În momentul în care trupele germane au intrat în Ungaria pentru a-l pune pe tron pe Solomon, regele Béla era deja mort, iar fii lui, Géza, Ladislaus și Lampert, au fugit în Polonia.
Tânărul Solomon a fost încoronat rege în septembrie 1063. Cu ocazia ceremoniei de încoronare, Anastasia a oferit comandantului trupelor germane, ducele Otto de Nordheim, o sabie despre care a pretins că ar fi aparținut lui Attila. În perioada 1060-1073, regele Solomon a domnit în bună înțelegere cu verii săi, ducii Géza, Ladislaus și Lampert, care s-au reîntors în țară și i-au acceptat domnia. În 1074 însă, cei trei s-au răsculat împotriva regelui, reușind să îl înfrângă în martie același an. Solomon s-a refugiat în regiunile vestice al Ungariei, unde a păstrat controlul asupra comitatelor Moson și Pozsony.
Anastasia și-a urmat fiul dar, după apariția unor conflicte, s-a retras la mănăstirea Admont, unde a trăit până la moarte și unde a și fost înmormântată.
Familia
modificare# căsătorită în 1039 cu regele Andrei I al Ungariei (c. 1015 – 1060)
- Adelaide (c. 1040 – 27 ianuarie 1062), soția regelui Vratislaus al II-lea al Boemiei
- Regele Solomon al Ungariei (1053 – 1087)
- David (~ 1053 – ~ 1094)
Bibliografie
modificare- Kristó, Gyula - Makk, Ferenc: Az Árpád-ház uralkodói (IPC Könyvek, 1996)
- Korai Magyar Történeti Lexikon (9-14. század), főszerkesztő: Kristó, Gyula, szerkesztők: Engel, Pál és Makk, Ferenc (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1994)
- Magyarország Történeti Kronológiája I. – A kezdetektől 1526-ig, főszerkesztő: Benda, Kálmán (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1981)
- ^ a b c Kindred Britain