Anastasiu I
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Anastasiu I | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Dicorus  |
| Născut | 430 d.Hr.[1][2] Durrësi, Albania |
| Decedat | (88 de ani)[3][1] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit |
| Înmormântat | Biserica Sfinții Apostoli[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale[4] |
| Frați și surori | Paulus[*] |
| Căsătorit cu | Ariadna[*] |
| Religie | Monofizism |
| Ocupație | politician monarh |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Leonidă |
| Împărat bizantin | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Zenon |
| Succesor | Iustin I |
| Senator roman[*] | |
Modifică date / text  | |
Flavius Anastasius (n.c. 430, Dyrrhachium - d. 518), cunoscut sub numele de Anastasiu I (în {{|Flavius Anastasius Dicorus Augustus}}), a fost împărat bizantin în perioada 491 - 518. El a fost ultimul membru al dinastiei Leonide.
La moartea lui Zenon, Ariadne, văduva sa, l-a numit împărat pe Anastasiu, care avea funcția de silentarius. Peste puțin timp, Anastasiu s-a căsătorit cu Ariadne. Domnia i-a fost zguduită de războaie și de conflicte religioase. În 491 s-a pornit o revoltă în munții din Isauria, care a continuat până la războiul cu perșii. Principalul război din timpul lui Anastasiu a fost războiul cu perșii (Războaiele Sassadine) (502 - 505). Ambii adversari au fost nevoiți să facă pace în 506.
Balcanii au fost pustiiți de slavi; din această cauză Anastasiu a întărit cetățile dunărene și a creat un zid lung de 72 km, la nord de Constantinopol (Zidul Anastasian), care se întindea de la Marea Marmara la Marea Neagră.
Anastasiu a fost un monofizit convins. El și-a atras ura poporului, care s-a revoltat în provincile europene sub conducătorul Vitalian, care a fost ajutat de huni (514-515), însă răscoala a fost învinsă de generalul Marinus.
Există o legendă despre Anastasiu, care nu știa cine să-i fie succesor. El a spus că prima persoană care va intra dimineață pe ușa lui, va fi împărat și acea persoană a fost Iustin, căpitanul gărzilor. În realitate, Anastasiu nu l-a numit niciodată pe Iustin succesor, ci nobilimea din Constantinopol.
În 498, Anastasiu a inițiat una din cele mai importante reforme monetare din Imperiul Bizantin, schimbând valoarea și numărul solidusului (moneda bizantină).
Anastasiu avea heterocromie oculară (un ochi căprui și unul albastru).
Note Modificare
- ^ a b Anastasi I, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Anastàsio I (imperatore d'Oriente), Sapere.it
- ^ Anastasius I, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ https://www.worldhistory.org/Anastasios_I/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
| Predecesor: Zenon |
Împărat bizantin 491 - 518 |
Succesor: Iustin I |