André Campra
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| André Campra | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Aix, Franța |
| Decedat | (83 de ani)[1][5][6][2] Versailles, Regatul Franței[7] |
| Frați și surori | Joseph Campra[*] |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | compozitor coregraf[*] clavecinist[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[8] |
| Gen muzical | operă |
| Instrument(e) | vioară |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | L'Europe galante[*] Les Fêtes vénitiennes[*] Alcine[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
André Campra (botezat pe 4 decembrie 1660, Aix-en-Provence – d. 29 iunie 1744, Versailles) a fost un compozitor francez.
Biografie modificare
Din punct de vedere cronologic în istoria muzicală este situat între Jean-Baptiste Lully și Jean-Philippe Rameau, participând la apariția unor forme noi în opera franceză.
După ce a fost format la catedrala Saint-Sauveur din Aix-en-Provence, accede în doar câțiva ani la postul de profesor muzician la Notre-Dame de Paris, după ce a fost în aceeași postură la Toulon, Arles (la catedrala Saint-Trophime) și la catedrala Saint-Etienne din Toulouse. Va deveni astfel inspector general, dirijând de asemenea muzicienii și pajii Capelei regale (cu precădere cântăreți –cântăreți bisericești – adulți și tineri în curs de formare) fiind unul dintre cei doi compozitori „obișnuiți”, până ce se retrage în 1735 din motive de sănătate. Este autorul a numeroase opere profane mai ales în domeniul operei de balet (pentru care a fost un adevărat creator). Va compune un număr important de partituri religioase. Unele dintre marile sale motete au rămas celebre (mai ales Requiemul).
Culmea gloriei sale a fost în perioada Regenței (1715-1723), Campra fiind adulat până în ultimii ani ai vieții sale.
Deces modificare
Moare la Versaille în 29 iunie 1744, la vârsta de 83 de ani. Testamentul său ni-l arată, destul de curios, sărac, infirm, izolat în micul său apartament, în compania a doi servitori. Când a murit, opera sa, deși era încă vie difuzată în provincie se va menține în repertoriu pentru mai mult de douăzeci de ani.
Note modificare
- ^ a b „André Campra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b André Campra, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ André Campra, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ André Campra, Roglo
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ André Campra, SNAC, accesat în
- ^ „André Campra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în