Deschide meniul principal
Andreas Vesalius
Vesalius Fabrica portrait.jpg
Andreas Vesalius
Date personale
Nume la naștereRamiro Scorza Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Bruxelles, Belgia[1] Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani) Modificați la Wikidata
Zakynthos, Grecia Modificați la Wikidata
Cetățenie Țările de Jos Habsburgice[*][[Țările de Jos Habsburgice (historical region, 1482–1581)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieanatomist[*]
biolog
medic
chirurg[*]
profesor universitar
fiziologist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversity of Paris[*]
Universitatea din Padova
Old University of Leuven[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Padova
Universitatea din Pisa
Universitatea din Bologna  Modificați la Wikidata
Profesor pentruLevinus Lemnius[*], Felice Accoramboni[*]  Modificați la Wikidata

Andreas Vesalius Bruxellensis (formă latinizată pentru Andreas van Wesel din Bruxelles) sau Andreas Vesal (n. 31 decembrie 1514, Bruxelles — d. 15 octombrie 1564, Zakynthos) a fost un anatomist de origine flamandă, medicul personal al lui Carol Quintul. Este autorul uneia dintre primele cărți de anatomie umană bazată pe disecții și observații originale, De humani corporis Fabrica (română Funcționarea corpului uman).

Vesalius este considerat ca inițiator al studiului modern al anatomiei umane.

BiografieModificare

 
Gravură din cartea lui Vesalius, De humani corporis fabrica (1543)

Născut la Bruxelles, Vesalius a studiat medicina la Universitatea din Paris și și-a câștigat renumele ca medic personal al lui Carol Quintul. Numit profesor de anatomie la Universitatea din Padova a avut de suferit din partea inchiziției care l-a urmărit pentru experiențele și disecțiile sale pe cadavre de oameni. Opera sa fundamentală De humani corporis Fabrica impune sistemul anatomiei macroscopice care a rămas valabil și până în prezent.

Vesalius a fost onorat de anatomiști care i-au acordat numele unor formații anatomice, precum[2]:

  • Osul lui Vesalius (în latină os vesalianum);
  • Orificiul lui Vesalius situat în partea anterioară a bazei craniului, simetric (în latină foramen vesalianum);
  • Vâna lui Vesalius, care trece prin orificiul lui Vesalius (în latină venula vesalianum).

De humani corporis FabricaModificare

Anatomia umană antică se baza pe observațiile pe animale și păsări și pe scriptele sfinte, corpul uman fiind considerat sfânt și, deci, trebuia înhumat intact, pentru a nu se prezenta alterat la învierea morților. Artiștii plastici ai renașterii (Leonardo da Vinci, Michelangelo ș.a.) au încercat să reducă decalajul dintre anatomia scrisă, oficială, și realitatea corpului uman prin efectuarea de disecții pe cadavre umane în condiții de ilegalitate și în secret, departe de ochii inchiziției.

Opera lui Vesalius, De humani corporis Fabrica (în română Constituția/Funcțiile corpului uman), deși se reclamă a fi un tratat de anatomie funcțională, este un atlas de anatomie descriptivă bazat pe disecții de cadavre și pe observații personale, prezentate pe planșe-gravuri de înaltă valoare științifică și artistică.

NoteModificare

  1. ^ Везалий Андреас, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  2. ^ en Randolph, Elizabeth (ed.): Stedman's Medical Dictionary, p. 1933, ediția a 26-a. Williams & Wilkins, 1995, ISBN 0-683-0735-2.