Andrei Diaconu

agronom și politician moldovean
Andrei Diaconu
Date personale
Născut (75 de ani) Modificați la Wikidata
Mircești, raionul Ungheni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațieagronom
politician Modificați la Wikidata
Vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

PremiiOrdinul de Onoare ()
Ordinul Republicii ()
Partid politicPartidul Democrat Agrar
Alma materUniversitatea Agrară de Stat din Moldova ()

Andrei Diaconu (n. 10 martie 1949, Mircești, raionul Ungheni - d. 17 noiembrie 2022, Chișinău) a fost un agronom și politician din Republica Moldova, deputat în primul Parlament.

Studii modificare

A absolvit în 1968 Tehnicumul de Horticultură și Legumărit din Tiraspol și Facultatea Horticultură a Institutului Agricol din Chișinău.

Carieră modificare

Și-a început activitatea de muncă în calitate de agronom în colhozul (ulterior sovhozul-fabrica) „Viața nouă” din raionul Ungheni. Dupa ce și-a satisfăcut serviciul militar la submarine (Flota Maritimă de Nord, unde a fost decorat cu medalia „Pentru vitejia militară”), a revenit ca agronom în același sovhoz-fabrică. A devenit apoi președinte al gospodăriei agricole „Kalinin” din Negurenii Vechi, după care a avansat ca președinte al Asociației de mecanizare și electrificare a producției agricole, vicepreședinte, prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv Ungheni, președinte al ARAI, prim-vicepreședinte al Executivului raional Slobozia.

După 1998 a fost președinte al Consiliului Coordonator al FIP „Agrofond”, președinte al Centrului „Moldresurse”, director general al ÎS „Moldresurse”. În prezent este director general al SA „CPC Chișinău”.

Activitate politică modificare

 
Semnarea repetată a Declarației de Independență a Republicii Moldova

Cariera pe linie de partid a început-o ca instructor la Comitetul raional de partid Ungheni, inspector la CC al PCM, apoi prim-secretar al Comitetului raional de partid Leova, șef de secție agricolă la Cancelaria de Stat a guvernului, prim-viceministru al economiei.

În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament democrat al Republicii Moldova (legistratura 1990-1994, circumscripția 247, Cneazevca, Leova), fiind membru al comisiei parlamentare pentru ecologie, votant și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. În 1994 a fost ales din nou deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar,[1] fiind membru al Biroului Permanent, vicepreședinte al Parlamentului.

Premii și recunoaștere modificare

A fost decorat cu medaliile „Pentru vitejie în muncă” și „Meritul civic”, cât și cu ordinele „Gloria Muncii”[necesită citare] și „Ordinul de Onoare”.[2] În 2012, președintele Nicolae Timofti i-a conferit Ordinul Republicii, ca semnatar al Declarației de Independență, „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția la actul de proclamare a Republicii Moldova ca stat suveran, independent și democratic, pentru merite deosebite în instaurarea coeziunii și concordiei în societate și activitate rodnică învederea prestigiului țării pe plan internațional”.[3]

Note modificare

  1. ^ „Lista deputaților aleși la 27 februarie 1994 în Parlamentul Republicii Moldova”. e-democracy.md. Accesat în . 
  2. ^ „privind conferirea de distincții de stat unor deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douăsprezecea”. . Accesat în . 
  3. ^ „privind conferirea „Ordinului Republicii" unor deputați în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a douăsprezecea”. . Accesat în .