Anevrism cerebral

tulburări cerebrovasculare
Anevrism cerebral
Cerebellar aneurysm.png
Anevrism al arterei bazilare și al arterelor vertebrale
SpecialitateNeurologie, neurochirurgie
SimptomeFără simptome, migrenă, greață, vomă, confuzie, stare de leșin, probleme vizuale, durere în zona gâtului[1]
Metodă de diagnosticangiografie[*]
Tomografie computerizată[*]
Electroencefalografie
lumbar puncture[*]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9437.3  Modificați la Wikidata
ICD-10I67.1  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
MedlinePlus001414
MeSH IDD002532[2]  Modificați la Wikidata

Anevrismul cerebral, cunoscut și ca anevrism vascular cerebral este o afecțiune a creierului care se manifestă printr-o zonă slăbită sau umflată și dilatații anormale care apar la nivelul unei artere cerebrale.[3] În general, cauzele anevrismelor cerebrale sunt defecte din naștere, infecții micotice cerebrale și traumele cerebrale.[4]

ClasificareModificare

Există trei tipuri de anevrisme cerebrale, care se formează în moduri diferite, toate aflându-se însă la nivelul creierului:

Anevrismul cerebral sacularModificare

Acesta se manifestă prin leziuni rotunde, fiind cel mai comun tip de anevrism cerebral în cazul adulților. Se formează la baza creierului la bifurcația a două artere.[5]

Anevrismul cerebral fuziformModificare

Anevrismul fuziform apare printr-o dilatație de-a lungul peretelui vasului de sânge și se dezvoltă pe toate părțile arterei. Acest tip de anevrism cerebral este întâlnit foarte rar.[6]

PseudoanevrismulModificare

Se caracterizează printr-un risc de hemoragie și ruptură mai mare decât anevrismul cerebral real. Pseudoanevrismul apare atunci când apare o deschizătură în peretele unei artere, curgerea sângelui fiind blocată de țesutul din jurul arterei.[6]

Factori de riscModificare

Cele mai multe anevrisme cerebrale apar la adulți, în special la cei cu vârsta de peste 40 de ani. Pe lângă vârsta înaintată, anevrismele cerebrale pot fi cauzate și de:[7][8][9][10]

Se pare că anevrismele cerebrale sunt întâlnite mai des la persoanele de sex feminin, din cauza nivelului ridicat de estrogen.[11][12][13][14]

SimptomeModificare

În general, anevrismele cerebrale prezintă simptome care pot fi observate de pacienți doar atunci când sunt rupte. Acestea se pot manifesta prin:[15][16][17]

De cele mai multe ori, anevrismele cerebrale nerupte nu prezintă simptome. Totuși, ele pot cauza uneori:[20]

  • pleoape lăsate
  • amorțeală pe o parte a feței
  • durere deasupra și în spatele ochilor

DiagnosticModificare

Pentru stabilirea unui diagnostic, medicii pot efectua tomografii, angiografii cerebrale (raze x), imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau puncția lombară.[21][22][23]

Evaluarea SimptomelorModificare

Pentru evaluarea simptomelor, medicii folosesc scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită și scala Hunt și Hess:[24][25][26]

Grad Descriere
Gradul 0 Anevrism nerupt
Gradul 1 Pacientul nu prezintă simptome sau prezintă cefalee moderată
Gradul 2 Pacientul are deficit neurologic staționar
Gradul 3 Nervii cranieni III și IV prezintă pareze, cefalee moderată sau severă
Gradul 4 Există starea de confuzie și apare somnolența
Gradul 5 Pacientul se află în comă, prezintă tulburări vegetative și hemipareză
Gradul 6 Pacientul este muribund și se află în comă profundă

ComplicațiiModificare

Vasospasmul arterialModificare

Această complicație se poate manifesta la aproximativ 5-10 zile de la apariția hemoragiei. Sângele se degradează în afara vaselor, iritând peretele vascular și ducând la apariția vasospasmului. De asemenea, este diminuată cantitatea de sânge care ajunge în creier, existând riscul apariției unor accidente vasculare ischemice.[27]

HidrocefaliaModificare

Hidrocefalia este o complicație gravă care apare în urma blocării căilor de resorbție a lichidului cefalorahidian care rămâne blocat în craniu și exercită presiune asupra acestuia.[27][28]

DecesulModificare

În cazul anevrismelor cerebrale rupte, aproximativ 40% dintre cazuri sunt fatale. Dintre aceștia, în jur de 66% rămân cu probleme neurologice permanente.[29][30] Aproximativ 25% de pacienți cu anevrisme cerebrale rupte mor în primele 24 de ore, iar pentru alți 25% decesul apare în următoarele 6 luni, în urma complicațiilor.[18]

TratamentModificare

Tratarea anevrismul cerebral poate fi influențată de mai mulți factori, cum ar fi tipul de anevrismul (dacă este rupt sau nerupt), vârsta, condiția medicală, mărimea și localizarea anevrismului.[31] De obicei, se iau în considerare următoarele tratamente:

NeurochirurgiaModificare

Este realizată o secțiune în craniu și se introduce un obiect metalic pentru a bloca curgerea sângelui în zona afectată. Pentru anevrismele mai grave se poate implanta un stent în interiorul arterei care deversează sângele din anevrism.[32]

Tratamentul endovascularModificare

Această procedură include inserarea unor spirale metalice în vasele de sânge pentru umflarea acestora, prevenind astfel hemoragia. După administrarea anesteziei generale este introdus un tub numit cateter printr-o arteră din mână sau din zona inghinală. Procedura este realizată cu ajutorul fluoroscopiei. Există riscul formării cheagurilor de sânge, iar medicii pot prescrie medicamente care să împiedice acest lucru în următoarele luni.[33][34][35]

Tratarea anevrismelor cerebrale nu este recomandată pentru pacienții foarte înaintați în vârstă sau cu probleme medicale grave.[27]

NoteModificare

  1. ^ „Anevrism cerebral”. Accesat în . 
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ Dr. Oana Cuzino. „Anevrism Cerebral: cauze, simptome & tratament”. Accesat în . 
  4. ^ „Anevrismul cerebral: cauze şi simptome - Brain Institute, neurochirurgie”. Accesat în . 
  5. ^ Dr. Dan Martin. „CUM SUNT ANEVRISMELE CLASIFICATE”. Accesat în . 
  6. ^ a b Dr. Rareș Nechifor (). „Anevrismul cerebral - cauze, simptome, tratament”. Accesat în . 
  7. ^ „Cerebral Aneurysm. What is an Aneurysm?” (în engleză). American Association of Neurological Surgeons. Accesat în . 
  8. ^ Dr. Adrian Danu. „Anevrismele cerebrale: factori de risc, simptome, tratament”. Accesat în . 
  9. ^ „Anevrismul cerebral”. Accesat în . 
  10. ^ „Anevrisme cerebrale. Factori de risc ce pot produce anevrisme cerebrale”. Neuroaxis. Accesat în . 
  11. ^ „What causes a cerebral aneurysm?” (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ Dr. Liji Thomas. „Why are Women More Likely to have Brain Aneurysms Compared to Men?” (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ Houston Methodist (). „Women at higher risk for brain aneurysms” (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Keun-Hwa Jung (). „New Pathophysiological Considerations on Cerebral Aneurysms”. Department of Neurology, Seoul National University Hospital, Seoul, Korea. 
  15. ^ „Anevrism cerebral”. Humanitas. Accesat în . 
  16. ^ „Warning Signs/Symptoms - Brain Aneurysm Foundation” (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ „Brain aneurysm - Symptoms”. United Kingdom National Health Service. Accesat în . 
  18. ^ a b „Cerebral Aneurysms Fact Sheet” (în engleză). National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Accesat în . 
  19. ^ „What You Should Know About Cerebral Aneurysms” (în engleză). American Heart Association. Accesat în . 
  20. ^ Dr. Andrew Ringer; Dr. Craig Kilburg (ed.). „Unruptured brain aneurysm” (în engleză). Mayfield Clinic, Cincinnati, Ohio. Accesat în . 
  21. ^ Benjamin Wedro. Melissa Conrad Stöppler, ed. „Brain Aneurysm (Cerebral Aneurysm)” (în engleză). MedicineNet. Accesat în . 
  22. ^ „Brain aneurysm - Diagnosis and treatment” (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ „Brain aneurysm - Diagnosis” (în engleză). United Kingdom National Health Service. Accesat în . 
  24. ^ „ANEVRISME CEREBRALE”. Accesat în . 
  25. ^ Tibor Becske. „What is the Hunt and Hess grading system for the clinical assessment of subarachnoid hemorrhage (SAH)?” (în engleză). Medscape. Accesat în . 
  26. ^ J.J.A. Mooij (decembrie 2001). „Grading and Decision-Making in (Aneurysmal) Subarachnoid Haemorrhage”. Țările de Jos: Department Neurosurgery, University Hospital AZG, Groningen. 
  27. ^ a b c „ANEVRISMELE CEREBRALE”. MedLife. . Accesat în . 
  28. ^ „Anevrismul cerebral - Diagnostic și tratament. Cum se stabilește diagnosticul?”. Accesat în . 
  29. ^ „About Brain Aneurysms” (în engleză). The bee foundation. Accesat în . 
  30. ^ „Statistics and Facts - Brain Aneurysm Foundation” (în engleză). Brain Aneurysm Foundation. Accesat în . 
  31. ^ „Treatments for Brain Aneurysms” (în engleză). Stanford Health Care. Accesat în . 
  32. ^ „Treatments for a Ruptured Aneurysm” (în engleză). WebMD. Accesat în . 
  33. ^ „Endovascular treatment of intracranial aneurysms” (în engleză). Cardiovascular and Interventional Radiological Society of Europe. Accesat în . 
  34. ^ „Aneurysm embolization: coilingOpen print version, stenting, flow diversion” (în engleză). Mayfield Clinic, Cincinnati, Ohio. Accesat în . 
  35. ^ „Aneurysm Coiling Procedure, Recovery Time, and Complications” (în engleză). University of Pittsburgh Medical Center. Accesat în . 

Legături externeModificare

  Materiale media legate de anevrism intracranian la Wikimedia Commons