Antropomorfism

Antropomorfismul (gr. άνθρωπος / anthropos, „om“ + μορφή / morphé, „formă“ / kosmos, „univers“ + suf. -ism) constă în atribuirea de însușiri și calități umane unor ființe non-umane, obiecte sau fenomene naturale ori supernaturale. O formă de personificare (atribuirea calităților umane sau animale unor obiecte statice). Antropomorfismul este similar prozopopeei sau personificării, atribuirea calităților umane sau animale unor obiecte statice. Animalele, forțele naturii și personaje invizibile sau neidentificate reprezintă adeseori subiecte ale antropomorfozei.

În science-fiction

Antropomorfismul este o concepție vehiculată de unii oameni de știință, preluată și de unii scriitori de SF, conform căreia dezvoltarea vieții inteligente în univers conduce la adoptarea unei forme corporale asemănătoare sau identice cu cea umană.

Exemple

• Cor Serpentis – I. A. Efremov
• Aelita – A. N. Tolstoi
• Ghidul din Lună – Mircea Brateș
• ciclul Flandry Saga – Poul Anderson
• Dare – Philip Jose Farmer
• ciclul Viagens Interplanetarias – L. Sprague de Camp

Referințe

• Cristian Ionescu & Mihaela Ionescu – Mic glosar de teme și noțiuni science fiction, în Jurnalul SF, pag. 3, nr. 07

Bibliografie

• Mihai Eminescu, Poezii - proză literară, ediție de Petru Creția, vol. II,București, Editura Cartea Românească, 1978.
• Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003.

Legături externe

• Kind I Like Arhivat în 7 noiembrie 2006, la Wayback Machine. - O colecție de fotografii cu obiecte care seamănă cu ființele umane.
• Antropomorfismul la The Encyclopedia of Astrobiology, Astronomy, & Spaceflight
• Istorii mai puțin știute: Peisajul antropomorf, 6 decembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
• Explicație pentru antropomorfism - Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 1998