Articulația subtalară

Articulația subtalară (Articulatio subtalaris), numită și articulația talocalcaneană (Articulatio talocalcanea), este o articulație intertarsiană a piciorului, care unește fața inferioară a talusului și fața superioară a calcaneului prin intermediul fețișoarelor lor articulare posterioare și anume prin fața articulară calcaneană posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral).^[1]^[2]^[3]^[4]^[5]^[6]^[7]^[5]^[6]^[8]

Suprafețele articulare

Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma unui segment de cilindru plin, iar cea talară (fața articulară calcaneană posterioară a talusului) este concavă, de forma unui segment de cilindru gol. Aceste suprafețe articulare realizează o articulație de tip aproximativ elipsoidală sau trohoidă.

Capsula articulară

Capsula articulară se inseră la periferia celor două fețe articulare și este formată dintr-un strat fibros. Sinoviala tapetează suprafața interioară a capsulei articulare și formează posterior un mic fund de sac sinovial. De cele mai multe ori sinoviala nu comunică cu articulațiile din jur; uneori comunică cu articulația talocrurală.^[1]^[2]^[3]^[4]^[7]^[5]^[6]

Ligamentele

Ligamentul talocalcanean lateral

Ligamentul talocalcanean lateral (Ligamentum talocalcaneum laterale) este scurt, turtit și subțire. Are originea sus pe versantul anterior al procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt.^[1]^[2]^[3]^[4]^[7]^[5]^[6]^[9]

Ligamentul talocalcanean medial

Ligamentul talocalcanean medial (Ligamentum talocalcaneum mediale) este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a Sustentaculum tali și este acoperit de ligamentul deltoidian.^[1]^[2]^[3]^[4]^[7]^[5]^[10]

Ligamentul talocalcanean posterior

Ligamentul talocalcanean posterior (Ligamentum talocalcaneum posterius) este scurt și întins de la tuberculul lateral al procesului posterior al talusului la fața superioară a calcaneului; el trece ca o punte peste tendonul mușchiului flexor lung al degetului mare (Musculus flexor hallucis longus). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal.^[2]^[7]^[6]^[11]

Ligamentul talocalcanean interosos

Ligamentul talocalcanean interosos (Ligamentum talocalcaneum interosseum) este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.^[1]^[2]^[3]^[4]^[7]^[5]^[6]^[12]

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e Victor Papilian. Anatomia omului. Volumul I – Aparatul locomotor. Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. univ. dr. Ion Albu. Editura ALL, 2006
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Z. Iagnov, E. Repciuc, I. G. Russu. Anatomia omului. Aparatul locomotor. Editura Medicală. București. 1962
^ ^a ^b ^c ^d ^e Viorel Ranga. Anatomia omului, vol. 2 - Membrele. Editura: CERMA. 2002
^ ^a ^b ^c ^d ^e Mihail Ștefaneț. Anatomia omului. Volumul I. Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Susan Standring. Gray's Anatomy: The Anatomical Basis of Clinical Practice, Expert Consult - Online and Print, 40th Edition. Publisher: Churchill Livingstone, 2008
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f L. Testut. Traité d'anatomie humaine. Tome premier. Ostéologie – Arthrologie – Myologie. Paris, 1899.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Pierre Kamina. Anatomie clinique. 4e édition. Tome 1, Anatomie générale, membres. Maloine, Paris 2009
^ Articulation subtalaire. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine
^ Ligament talo-calcanéen latéral. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine
^ Ligament talo-calcanéen médial. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine
^ Ligament talo-calcanéen postérieur. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine
^ Ligament talo-calcanéen interosseux. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

Bibliografie

Viladot A, Lorenzo JC, Salazar J, Rodríguez A. The subtalar joint: embryology and morphology. Foot Ankle. 1984 Sep-Oct;5(2):54-66.
Jay Hertel. Functional Anatomy, Pathomechanics, and Pathophysiology of Lateral Ankle Instability. J Athl Train. 2002 Oct-Dec; 37(4): 364–375.

[R11-1] Victor Papilian. Anatomia omului. Volumul I – Aparatul locomotor. Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. univ. dr. Ion Albu. Editura ALL, 2006

[R12-2] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Z. Iagnov, E. Repciuc, I. G. Russu. Anatomia omului. Aparatul locomotor. Editura Medicală. București. 1962

[R13-3] Viorel Ranga. Anatomia omului, vol. 2 - Membrele. Editura: CERMA. 2002

[R14-4] Mihail Ștefaneț. Anatomia omului. Volumul I. Chișinău, Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2007

[R26-5] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Susan Standring. Gray's Anatomy: The Anatomical Basis of Clinical Practice, Expert Consult - Online and Print, 40th Edition. Publisher: Churchill Livingstone, 2008

[R43-6] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f L. Testut. Traité d'anatomie humaine. Tome premier. Ostéologie – Arthrologie – Myologie. Paris, 1899.

[R62-7] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Pierre Kamina. Anatomie clinique. 4e édition. Tome 1, Anatomie générale, membres. Maloine, Paris 2009

[R63-8] Articulation subtalaire. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

[R64-9] Ligament talo-calcanéen latéral. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

[R65-10] Ligament talo-calcanéen médial. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

[R66-11] Ligament talo-calcanéen postérieur. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

[R67-12] Ligament talo-calcanéen interosseux. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]