Asociația Internațională a Congoului

Asociația Internațională a Congoului (franceză Association internationale du Congo), cunoscută și cu numele de Societatea Internațională Congo, a fost o asociație fondată pe 17 noiembrie 1879 de Leopold al II-lea al Belgiei pentru promovarea intereselor sale în Congo.^[1] Aceasta a înlolcuit organizația belgiană Comité d'Études du Haut-Congo,^[2] care era parte a Asociației Internaționale Africane, o organizație de fațadă creată pentru explorarea regiunii Congo. Obiectivul Asociației Internaționale a Congoului a fost câștigarea controlului asupra bazinului fluviului Congo și explorarea resurselor sale economice.^[3] Conferința de la Berlin a recunoscut societatea ca având drepturi suverane asupra teritoriilor pe care le controla și pe 1 august 1885, la doar patru luni și jumătate după închidere conferinței de la Berlin, viceadministratorul general al regelui Leopold în Congo a anunțat că societatea și teritoriile pe care le ocupa urmau să fie numite începând din acel moment „Statul Independent Congo”.^[4]^[5]^[6]

Congo

Association internationale du Congo

— Guvern provizoriu —

←

1879 – 1885

→

Localizare

Guvernare

proprietar

Leopold al II-lea al Belgiei

președinte

Maximilien Strauch

plenipotențiar

Henry Morton Stanley

Istorie

Epoca istorică

Neoimperialism

Fondare

1879

Recunoașterea drapelului

10 aprilie 1884

Recunoașterea suveranității

8 noiembrie 1884

Fondarea statului liber

1 iulie 1885

Proprietatea și controlul

Acționarii oficiali ai Comitetului pentru Studiul Congoului Superior erau oameni de afaceri olandezi și britanici și un bancher belgian, acesta din urmă deținând acțiuni în numele regelui Leopold. Colonelul Maximilien Strauch, președintele comitetului, a fost un om de încredere al regelui Leopold. Pentru Henry Morton Stanley, care a semnat un contract pe cinci ani pentru stabilirea unor baze în Congo în 1878, nu a fost clar dacă urma să lucreze pentru Asociația Internațională Africană, Comitetul pentru Studiul Congoului Superior sau pentru Leopold însuși. Contractele angajaților europeni ai lui Stanley aveau clauză de confidențialitate, care le interzicea să dezvăluie natura muncii lor .^[7]

Conferința de la Berlin

Articol principal: Conferința de la Berlin.

Conferința de la Berlin sau „Conferința Congo” din 1884–85 a reglementat colonizarea europeană și comerțul în Africa. regele Leopold al II-lea a reușit să convingă puterile prezente la conferința că comerțul în Africa este în interesul tuturor țărilor.^[8] Actul final al Conferinței a împărțit Africa între principalele puteri europene ^[9] și a confirmat statutul de proprietate privată a teritoriului controlat de Societatea Congo, ceea ce îl făcea practic proprietatea personală a regelui Leopold.^[10]

Pe 10 aprilie 1884, Senatul Statelor Unite ale Americii l-a autorizat pe președintele Chester A. Arthur „să recunoască drapelul Asociației Internaționale a Congoului ca egal al cu cel al unui guvern aliat.”.^[11] Pe 8 noiembrie 1884, Imperiul German a recunoscut suveranitatea societății asupra Congoului.^[12]

Resurse internet

Timeline for Congo — History Commons

Note și bibliografie

^ „Association Internationale du Congo”. Encyclopædia Britannica. 22 martie 2007.
^ Memo from Belgium (în engleză). 1978. p. 210.
^ Rorison, Sean (20 iulie 2012). Congo: Democratic Republic - Republic (în engleză). Bradt Travel Guides. p. 63. ISBN 9781841623917.
^ Cornelis, S. (1991). „Stanley au service de Léopold II: La fondation de l'Etat Indépendant du Congo (1878-1885)”. In Cornelis, S. (Ed.), H.M. Stanley: Explorateur au service du Roi. pp. 41-60. Tervuren: Royal Museum for Central Africa.: 53–54.
^ Simmonds, R. (6 decembrie 2012). Legal problems arising from the United Nations military operations in the Congo (în engleză). Springer. p. 26. ISBN 9789401192675.
^ Katzenellenbogen, S. (1996). „It didn't happen at Berlin: Politics, economics and ignorance in the setting of Africa's colonial boundaries”. In Nugent, P. and Asiwaju, A. I. (Eds.), African boundaries: Barriers, conduits and opportunities. pp. 21-34. London: Pinter.
^ Hochschild, Adam (13 mai 2011). King Leopold's Ghost: A Story of Greed, Terror and Heroism in Colonial Africa (în engleză). Pan Macmillan. p. 81. ISBN 9780330469944.
^ V, Dom Pedro (22 decembrie 2011). The Quantum Vision of Simon Kimbangu: Kintuadi in 3D (în engleză). Xlibris Corporation. p. 128. ISBN 9781469140360.
^ Ndahinda, Felix Mukwiza (27 aprilie 2011). Indigenousness in Africa: A Contested Legal Framework for Empowerment of 'Marginalized' Communities (în engleză). Springer Science & Business Media. p. 304. ISBN 9789067046091.
^ Pinder, Kymberly N. (2002). Race-ing Art History: Critical Readings in Race and Art History (în engleză). Psychology Press. p. 237. ISBN 9780415927604.
^ Förster, Stig; Mommsen, Wolfgang Justin; Robinson, Ronald Edward (1988). Bismarck, Europe and Africa: The Berlin Africa Conference 1884-1885 and the Onset of Partition (în engleză). Oxford University Press [for] German Historical Institute. p. 240. ISBN 9780199205004.
^ Nzongola-Ntalaja, Georges (18 iulie 2013). The Congo from Leopold to Kabila: A People's History (în engleză). Zed Books Ltd. p. 29. ISBN 9781780329406.

[1] „Association Internationale du Congo”. Encyclopædia Britannica. 22 martie 2007.

[2] Memo from Belgium (în engleză). 1978. p. 210.

[3] Rorison, Sean (20 iulie 2012). Congo: Democratic Republic - Republic (în engleză). Bradt Travel Guides. p. 63. ISBN 9781841623917.

[4] Cornelis, S. (1991). „Stanley au service de Léopold II: La fondation de l'Etat Indépendant du Congo (1878-1885)”. In Cornelis, S. (Ed.), H.M. Stanley: Explorateur au service du Roi. pp. 41-60. Tervuren: Royal Museum for Central Africa.: 53–54.

[5] Simmonds, R. (6 decembrie 2012). Legal problems arising from the United Nations military operations in the Congo (în engleză). Springer. p. 26. ISBN 9789401192675.

[6] Katzenellenbogen, S. (1996). „It didn't happen at Berlin: Politics, economics and ignorance in the setting of Africa's colonial boundaries”. In Nugent, P. and Asiwaju, A. I. (Eds.), African boundaries: Barriers, conduits and opportunities. pp. 21-34. London: Pinter.

[7] Hochschild, Adam (13 mai 2011). King Leopold's Ghost: A Story of Greed, Terror and Heroism in Colonial Africa (în engleză). Pan Macmillan. p. 81. ISBN 9780330469944.

[8] V, Dom Pedro (22 decembrie 2011). The Quantum Vision of Simon Kimbangu: Kintuadi in 3D (în engleză). Xlibris Corporation. p. 128. ISBN 9781469140360.

[9] Ndahinda, Felix Mukwiza (27 aprilie 2011). Indigenousness in Africa: A Contested Legal Framework for Empowerment of 'Marginalized' Communities (în engleză). Springer Science & Business Media. p. 304. ISBN 9789067046091.

[10] Pinder, Kymberly N. (2002). Race-ing Art History: Critical Readings in Race and Art History (în engleză). Psychology Press. p. 237. ISBN 9780415927604.

[11] Förster, Stig; Mommsen, Wolfgang Justin; Robinson, Ronald Edward (1988). Bismarck, Europe and Africa: The Berlin Africa Conference 1884-1885 and the Onset of Partition (în engleză). Oxford University Press [for] German Historical Institute. p. 240. ISBN 9780199205004.

[12] Nzongola-Ntalaja, Georges (18 iulie 2013). The Congo from Leopold to Kabila: A People's History (în engleză). Zed Books Ltd. p. 29. ISBN 9781780329406.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]