Atanasie de la Brest-Litovsk

(Redirecționat de la Atanasie de la Brest)
Atanasie de la Brest-Litovsk
Date personale
Născut1597 Modificați la Wikidata
Brest, Polonia-Lituania Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani) Modificați la Wikidata
Brest, Polonia-Lituania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBrest Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepublicist
scriitor
preot ortodox[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză
język ruski[*][[język ruski (historical Slavic language, ancestor of Belarusian, Rusyn, and Ukrainian; official, literary and spoken language of the Grand Duchy of Lithuania, Moldavian principality and East Slavic voivodeships of the Polish-Lithuanian Commonwealth)|​]]
limba belarusă[1] Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare5 septembrie
2 august  Modificați la Wikidata
Sfinți

Atanasie de la Brest-Litovsk (în poloneză Atanazy Brzeski, în rusă Афанасий Брестский; n. 1597, Brest, Polonia-Lituania – d. , Brest, Polonia-Lituania) a fost un ieromonah ortodox, care a pledat împotriva prozelitismului catolic și a Uniunii de la Brest. El a fost executat de autoritățile poloneze catolice pentru că ar fi avut legături cu cazacii ucraineni care declanșaseră un război de eliberare (cunoscut ca Răscoala lui Hmelnițki). A fost proclamat sfânt și martir de către Biserica Ortodoxă Rusă. Prăznuirea Sfântului Atanasie are loc pe 5 septembrie.

Biografie

modificare

Atanasie Filipovici s-a născut în familia unui nobil lituanian de rang mic din orașul Brest-Litovsk, care făcea parte pe atunci din Uniunea statală polono-lituaniană.[2] A urmat cursurile unei școli conduse de călugării ortodocși. Fiind un bun cunoscător al limbilor antice și moderne, al scrierilor Părinților Bisericii și al lucrărilor filozofilor și teologilor apuseni, Atanasie a lucrat mai mulți ani ca profesor particular. În anul 1627 a intrat ca frate la Mănăstirea Sfântului Duh din Vilnius.[3] Ulterior s-a transferat la alte mănăstiri și a fost hirotonit ieromonah. În 1637 a ajuns la Mănăstirea Kupiatițk de lângă Minsk. A fost trimis să adune donații pentru restaurarea bisericii, iar pe parcursul călătoriei s-a confruntat cu pericole fizice și a avut parte de viziuni și semne miraculoase.[3]

În 1640 Atanasie a devenit egumen al Mănăstirii Sf. Simeon Stâlpnicul din Brest-Litovsk.[3] Începând de atunci, el a pledat împotriva prozelitismului catolic și a Uniunii de la Brest (1596). În anul 1643 a vorbit în Seimul Polonez (parlament) în favoarea ortodoxiei și împotriva Uniunii de la Brest. A fost considerat nebun și, ca urmare, a fost arestat și destituit din funcțiile sale monahale.[3] Autoritățile poloneze l-au trimis sub pază la Kiev, dar mitropolitul Petru Movilă al Kievului l-a retrimis la Brest-Litovsk. Atanasie a continuat să protesteze împotriva acțiunilor de prozelitism catolic și a fost arestat din nou în 1646, dar a fost eliberat un an mai târziu.[3] În 1648 cazacii ucraineni au declanșat un război de eliberare de sub dominația poloneză (cunoscut ca Răscoala lui Hmelnițki). Acuzat de legături cu rebelii, ieromonahul Atanasie a fost arestat, torturat și executat. Rămășițele sale pământești au fost găsite pe 20 iulie 1649, care este comemorată uneori ca zi alternativă de prăznuire.[4]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Brady, John. „God is Wonderful in His Saints. Orthodox Saints commemorated in September”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c d e Walsh, Michael (). A New Dictionary of Saints: East and West. Liturgical Press. pp. 68–69. ISBN 978-0-8146-3186-7. 
  4. ^ Bulgakov, S. V. (). Handbook for Church Servers (PDF). Tradus de Eugene D. Tarris (ed. 2nd). Kharkov. pp. 314–316. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare
  • Bobryk A. (). „Wpływ Atanazego Brzeskiego na postawy prawosławnych wobec ruchu unijnego”. Szkice Podlaskie. Vol. 11, 5–14. Siedlce: Siedleckie Towarzystwo Naukowe. ISSN 0208-8924. 
  • Hodana T. (). Między królem a carem. Moskwa w oczach prawosławnych Rusinów – obywateli Rzeczypospolitej. Cracovia: Scriptum. ISBN 978-83-60163-37-5. 
  • Mironowicz A. (). Diecezja białoruska w XVII i XVIII wieku. Wydawnictwo Uniwersytetu w Białymstoku. ISBN 978-83-7431-150-2. 
  • Moroz I. (). „Afanasij” (în rusă). Prawosławnaja Encikłopiedija. Accesat în .