Aurelian Sacerdoțeanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Costești, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Aurelian Sacerdoțeanu (n. , Costești, Vâlcea, România – d. , București, România) a fost un istoric și arhivist român, care a avut merite importante în dezvoltarea învățământului arhivistic românesc. A fost director al Arhivelor Statului (1938–1953) și profesor universitar. A fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice (1939–1948), director al revistei Hrisovul, buletinul Școlii de Arhivistică (1941–1947).

Biografie

modificare

Aurelian Sacerdoțeanu s-a născut pe 20 decembrie 1904 în comuna Costești din județul Vâlcea, într-o familie de preoți.

A studiat istoria în cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București între anii 1924 și 1927, dobândind cunoștințe de de paleografie slavă, greacă și latină. În paralel, a urmat timp de un an de zile cursurile Facultății de Teologie.

A făcut cursurile Școlii Române de la Paris, frecventând în același timp și cursuri la Sorbona, la École Nationale des Chartes și la Institut du Panthéon. Și-a luat în 1930 doctoratul (magna cum laude).

Între 1930–1948 a fost profesor titular la Școala Superioară de arhivistică, iar din 1938 directorul instituției.

În 1935 a fost premiat de Academia Română pentru opera Marea Invazie Tătară și Sud-Estul European, apărută în 1933 (reproducerea unei conferințe ținute în 1932 despre invazia din 1241). În 1937 a fost premiat tot de Academie pentru lucrarea Considerații asupra istoriei Românilor în evul mediu. Dovezile continuității și drepturile românilor asupra teritoriilor lor actuale.

În noiembrie 1931 s-a căsătorit cu Virginia Vasiliu, asistenta lui N. Iorga, pe care o cunoscuse la Școala Română din Roma.

A fost profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București: catedra de istorie medie, modernă și contemporană (1950–1952), catedra de arhivistică (1952–1968) și catedra de istoria României (1968–1970).

A murit la 7 iunie 1976. Muzeul județean din Râmnicu Vâlcea îi poartă numele.

  • Marea invazie tătară și Sud-Estul european, București,  
  • Arhivistica, București: Editura Didactică și Pedagogică,  
  • Dimitre Onciul. Studii de istorie, București: Editura Albatros,  
  • B. P. Hasdeu. Scrieri istorice, vol. I–II, București: Editura Albatros,  

Bibliografie

modificare
  • Corneliu-Mihail Lungu (coord.) (), Aurelian Sacerdoțeanu. Corespondență (1928–1976), Ediție de documente întocmită de Maricica Ifrim și Ana-Felicia Diaconu, București: Arhivele Naționale ale României 
  • M[ioc], D[amaschin] (), „Stoicescu, Nicolae I”, În Ștefănescu, Ștefan (coordonator științific), Enciclopedia istoriografiei românești, București: Editura științifică și enciclopedică, pp. 290–291 

Legături externe

modificare