Aurotiomalat de sodiu
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Aurotiomalat de sodiu | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 12244-57-4[1] |
PubChem | 16760302[2] |
ChemSpider | 7827788[3] |
UNII | Y7PRJ945AW[4] |
Cod ATC | M01CB01[5] |
SMILES | C(C(C(=O)[O-])[S-])C(=O)O.[Na+].[Au+][2] |
InChI | InChI=InChI=1S/C4H6O4S.Au.Na/c5-3(6)1-2(9)4(7)8;;/h2,9H,1H2,(H,5,6)(H,7,8);;/q;2*+1/p-2[2] |
Date chimice | |
Formulă | C₄H₄AuNaO₄S[2] |
Masă molară | 367,939368 u.a.m.[6] |
Modifică date / text |
Aurotiomalatul de sodiu este o sare de aur, fiind utilizată ca antireumatic.[7][8]
Utilizări medicale
modificarePoliartrită reumatoidă rezistentă la tratamentul cu AINS (mai ales formele active, progresive); poliartrită reumatoidă juvenilă, pemfigus, dermatite buloase.
Farmacocinetică
modificareInjectat i.m. aurotiomalatul de sodiu realizează concentrația plasmatică maximă după 5 ore; se leagă de proteinele plasmatice (albumine) în proporție de peste 90%. În organism aurul se acumulează în sistemul mononuclear fagocitar (sistemul reticuloendotelial), ficat, rinichi, splină, măduvă hematopoietică și în articulațiile afectate. Se elimină foarte lent în special renal (după un tratament de durată eliminarea se poate face în aproximativ 1 an).
Farmacodinamie
modificareEficacitatea terapeutică în poliartrită reumatoidă (la circa 70% din bolnavi) apare după 10-20 săptămâni de tratament. Mecanism de acțiune: Aurul inhibă capacitatea funcțională a fagocitelor mononucleare implicate în inițierea inflamației cronice a sinovialei (sinovita cronică) mediată imunologic.
Reacții adverse
modificareReacțiile adverse sunt frecvente (circa 30%): erupții cutanate și prurit, tulburări gastrointestinale, stomatită. Injecțiile pot fi dureroase și uneori sunt urmate (după câteva minute) de reacții vasomotorii. Efecte adverse importante care necesită întreruperea tratamentului: prurit, erupții cutanate, stomatită, eritrodermie, proteinurie, eozinofilie, neutropenie, trombocitopenie, aplazie medulară, modificări hepatice, pulmonare, digestive, oculare.
Contraindicații
modificareReacții adverse sau accidente la administrări anterioare, nefropatii, insuficiență hepatică, renală, cardiacă, alterări hematologice, stomatită, lupus eritematos sistemic, dermatoze evolutive, sarcină, alăptare. Precauții: control periodic (hematologic, hepatic, renal).
Farmacografie
modificareSe administrează 10 sau 20 mg o dată/săptămână i.m. profund (urmărind tolerabilitatea). Se crește la 50 mg/săptămână (până apar remisiunile sau până la doza totală de 1 g). )e obicei ameliorările apar după doza totală de 500 mg . Intervalul dintre injecții va fi crescut progresiv la 2 sau 4 săptămâni, tratamentul durând aproximativ 3 luni. La copii (25-50 kg) se începe cu 5 mg/ săptămână, mărindu-se apoi la 10 mg/săptămână, eventual 20 mg doză maximă. La copii cu greutate peste 50 kg se începe cu 5 mg/săptămână, se crește la 10 8 săptămână, apoi 20 mg/săptămână, eventual până la 50 mg/săptămână (doză maximă).
Bibliografie
modificare- A.N Cristea, Tratat de Farmacologie, Ed. Medicală, 2008, pag. 635
Note
modificare- ^ a b Sodium aurothiomalate (în engleză), DrugBank, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l „Aurotiomalat de sodiu”, Aurothiomalate (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Succinic acid, mercapto-, gold sodium salt (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b gold monosodium thiomalate (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
- ^ a b Sodium aurothiomalate (în engleză), DrugBank,
- ^ a b „Aurotiomalat de sodiu”, AuTM (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ „gold sodium thiomalate”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în 11mai 2020. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor) - ^ „Sodium aurothiomalate”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în .