Avioanele pentru atac la sol sunt avioane de luptă care datorită caracteristicilor tehnice au rolul principal de a ataca ținte aflate la sol. Ele fac aceasta într-un mod mai precis decât bombardierele (strategice), fiind de aceea pregătite să evite sau să reziste mai bine la focul apărării antiaeriene.[1] Această categorie de avioane este cea mai adecvată pentru sprijin aerian direct pe câmpul de luptă,[2] dar sunt folosite și pentru alte misiuni.

Un avion A-10 Thunderbolt II lansând o rachetă aer-sol AGM-65 Maverick.

În timpulul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru avionul de atac la sol rușii foloseau denumirea de „șturmovik”, iar germanii termenul „Schlachtflugzeug” (avion de luptă/bătălie).

O categorie mai generală este avionul de atac care, pe lângă tipurile de atac la sol, include și avioanele care pot executa misiuni navale aer-navă.[2] Pentru a clarifica o greșeală de interpretare comună: spre deosebire de avioanele de vânătoare, avioanele de atac nu sunt tehnic destinate neapărat luptelor aeriene. Cu toate acestea, ele sunt adesea echipate și cu rachete aer-aer pentru autoapărare.

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ Office Of Air Force History Washingtondc, Daniel R Mortensen. A Pattern for Joint Operations: World War II Close Air Support, North Africa. pp. 24–25. ISBN 978-1-4289-1564-0. 
  2. ^ a b Gunston, Bill (). The Cambridge aerospace dictionary. p. 73. ISBN 978-0-521-19165-4.