Băi la La Grenouillère
| Băi la La Grenouillère | |
 | |
| Descriere generală | |
|---|---|
| Artist | Claude Monet |
| Datare | 1869 |
| Gen | artă de gen  |
| Dimensiuni | 74,6 × 99,7 cm |
| Amplasare | Metropolitan Museum of Art, New York, SUA |
| Colecție | Metropolitan Museum of Art[1] |
| Curent artistic | impresionism |
Modifică date / text  | |
Băi la La Grenouillère este o pictură în ulei pe pânză din 1869 a pictorului francez Claude Monet.
Istoria
modificareMonet i-a scris pe 25 septembrie 1869 într-o scrisoare lui Frédéric Bazille: „„Am un vis, un tablou, băile din La Grenouillère, pentru care am făcut câteva schițe proaste, dar este doar un vis.[2] Pierre-Auguste Renoir, care tocmai a petrecut două luni aici, vrea să facă și el acest tablou.” Monet și Renoir, amândoi aflați într-o stare de sărăcie, erau destul de apropiați la acea vreme.[3]
Pictura aceasta și una aflată la National Gallery din Londra (Scăldători la La Grenouillére) sunt probabil schițele menționate de Monet în scrisoarea sa. O pictură de dimensiuni mai mari, acum pierdută, dar care s-a aflat în colecția Arnhold din Berlin, se poate să fi fost „pictura” la care a visat. [3] Tușele largi și constructive de aici sunt clar cele ale unei schițe. Pentru tablourile sale de expoziție, Monet a căutat de obicei o suprafață mai delicată și mai calibrată la acest moment. O compoziție aproape identică a aceluiași subiect realizată de Renoir se găsește în Nationalmuseum din Stockholm. Cei doi prieteni lucrau, fără îndoială, cot la cot.
La Grenouillère a fost o populară stațiune pentru clasa mijlocie, un centru de navigație și o cafenea plutitoare. Promovat în mod pozitiv ca „Trouville-sur-Seine”, a fost situat pe Sena, lângă Bougival, ușor accesibil cu trenul de la Paris și tocmai a fost onorat cu prezența de Napoleon al III-lea împreună cu soția și fiul său. Monet și Renoir au găsit în La Grenouillère un loc ideal pentru tablouri despre odihnă.
Note
modificare- ^ „La Grenouillère”, Metropolitan Museum of Art (în engleză), Metropolitan Museum of Art, accesat în
- ^ Daniel Wildenstein, Claude Monet. Biographie et catalogue raisonné. Lausanne, Paris, La Bibliothèque des Arts, Fondation Wildenstein, p. 135.
- ^ Danielle Pastor Lloret: "Vers de nouveaux horizons." pp. 225-238, in Libres horizons: pour une approche comparatiste, lettres francophones imaginaires : hommage à Arlette et Roger Chemain, Micéala Symington, Béatrice Bonhomme, Editions L'Harmattan, 2008, ISBN: 2296049745
 | Acest articol despre artă este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |