Bătălia de la Sinop
Bătălia navală de la Sinop a avut loc pe 30 noiembrie 1853 la Sinop, port la Marea Neagră, în nordul Tuciei. Navele de linie ale Imperiului Rus au anihilat fregatele Imperiului Otoman. Cei mai mulți istorici o consideră ultima mare bătălie navală a epocii navigației cu pânze și prima bătălie a războiului Crimeii (1854–1856).  Luptele pe mare între flotele rusă și otomană durau de câteva săptămâni, turcii trimițând în largul Mării Negre mai multe flotile de fregate pentru patrulare. Una dintre acestea, aflată sub comanda lui Osman Pașa, s-a îndreptat către Sinop, alăturându-se fregatei cu pânze Kaid Zafer (parte a unei patrule mai vechi) și încă unei fregate cu aburi, (probabil Taif). Otomanii au vrut să trimită nave de linie la Sinop, dar ambasadorul britanic la Istanbul a insistat ca acest lucru să nu se întâmple. Se poate ca acest lucru să fi fost făcut cu bună știință, pentru a atrage Rusia să atace o flotă mai slabă. Britanicii și francezii sprijineau Imperiul Otoman împotriva Imperiului Rus, dar nu doreau începerea unui război. Când a fost clar că războiul nu putea fi ocolit, ei au sperat că Rusia va cădea în capcană și va oferi un casus belli (motiv de război). Rușii, conduși de faimosul amiral Pavel Nahimov, au intrat în port într-o formație aranjată pe două linii a câte trei nave de luptă și au ancorat de-a lungul liniei fregatelor turcești. Bătălia a durat aproximativ o oră. Rușii au folosit ghiulele de tip Paixhans, reușind să distrugă întreaga flotă turcească, cu excepția vaporului Taif, care a reușit să ajungă în siguranță la Istanbul pe 2 decembrie, deși a fost urmărit de navele cu aburi rusești. Acest atac a oferit Franței și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pretextul pentru a declara război Rusiei în 1888. Bibliografie modificare
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
