Wikipedia

Baie cu gheață

În terapia prin sport, baia cu gheață, numită și scufundare în apă rece sau terapie (la) rece, reprezintă un regim de antrenament, care are loc, de obicei, după o perioadă de exerciții intense[1][2], în care o parte substanțială a corpului este scufundată într-o baie cu gheață sau cu apă rece, pentru o perioadă limitată de timp[3].

Campioana mondială la haltere, Karyn Marshall, în timpul băii cu gheață după Jocurile Crossfit din 2011.

Deși devine din ce în ce mai populară și acceptată în rândul sportivilor din diferite domenii[4][5][6][7][8], metoda băilor cu gheață este una controversată[9], întrucât poate cauza hipotermie[10] sau o stare de șoc[11], ce pot duce la deces subit[12][13]. Mulți sportivi practică scufundarea în apă rece după un antrenament intens, în speranța că recuperarea lor va avea loc mult mai rapid; cu toate acestea, procesele fizice interne nu au fost înțelese pe deplin și rămân încă neclare[14]. Dovezile care susțin scufundarea în apă rece, drept parte a unui regim de antrenament sportiv, nu sunt destul de convingătoare[15]. În timp ce unele studii prezintă beneficiile băilor cu gheață, cum ar fi reducerea leziunilor musculare, a disconfortului[16] sau ameliorarea febrei musculare cu apariție întârziată[17][18], altele susțin contrariul: scufundarea în apă rece poate încetini creșterea masei musculare și poate interfera cu un regim de antrenament general[19].

Practicarea băilor cu gheață modificare

 
Băile cu gheață sunt parte componentă a pregătirii militare. (Mustang Mudder în timpul cursei cu obstacole (5 mai) de la Kandahar Airfield, Afganistan).

Băile cu gheață modificare

Băile cu gheață au loc fie stând în picioare, fie întins într-o cadă cu apă rece ca gheața. Conform spuselor unui specialist, nu trebuie să exagerăm practicând această metodă[20]. Astfel, se recomandă utilizarea botinelor de scufundare care au cauciuc pe interior (pentru a proteja degetele de la picioare), precum și utilizarea slipilor din același material, pentru a menține căldura în zona intimă. Karyn Marshall, câștigătoarea Campionatului Mondial de haltere din 1987[21], a relatat cum e să faci baie cu gheață după o zi de competiție la CrossFit Games din 2011, în Los Angeles:

„În prima zi am stat în apa rece timp de 12 minute, iar a doua zi - 15 minute. Se tot adăuga gheață pentru a menține temperatura în jur de 12,8°C... Cel mai greu mi-a fost în primele 2 minute. Cei care practică deseori băile cu gheață mi-au spus că după aceea îmi va fi mult mai ușor. După 2 minute eram deja toată amorțită. Apoi am tremurat două ore sub soarele fierbinte din California, fiind acoperită cu o geacă termică.”
—Karyn Marshall, 2011

Conform studiilor, temperatura apei stătătoare, măsurată cu un termometru, este mai mare decât temperatura apei care se mișcă în cercuri, iar sportivii nu ar trebui să petreacă prea mult timp în aceasta[22]. Kinetoterapeutul Nikki Kimball a și explicat cum putem face față mai ușor acestei practici:

„În toți acești ani, am descoperit câteva șmecherii care fac băile cu gheață mai suportabile. În primul rând, îmi umplu cada cu două-trei pungi de gheață sfărâmată. Apoi adaug apă rece la un nivel care să mă acopere până aproape de talie atunci când mă așez în cadă. Înainte de a intra, îmi pun o jachetă de puf, o pălărie și papuci din neopren, îmi fac o cană de ceai fierbinte și îmi iau ceva de citit pentru a face față mai ușor următoarelor 15-20 de minute.”

—Runner's World, 2008[23]

Băile cu gheață și terapia prin baie de contrast modificare

 
Omul gheții, Wim Hof, bate un nou record (2007).

În cazul terapiei prin apă de contrast sau a terapiei prin baie de contrast, folosite de mulți sportivi, se utilizează atât apa rece, cât și apa apa caldă[24]. Nu este nevoie decât de două căzi: una cu apă rece (10–15 °C), iar alta cu apă fierbinte (37–40 °C). Astfel, puteți sta un minut în cada cu apă rece, urmat de două minute petrecute în cada cu apă fierbinte, repetând această procedură de trei ori[25].

Temperatură și sincronizare modificare

Temperatura variază, de obicei, în intervalul 50-59°F[26][23] sau între 10 și 15°C[27][28]. Unii sportivi poartă botine pentru a-și menține degetele calde[29] sau lenjerie din cauciuc, în timp ce se scufundă. Alții preferă o băutură caldă, cum ar fi ceaiul[30]. Într-un raport era indicat faptul că 10 minute petrecute în apă la temperatura de 15°C sunt suficiente.

Timpul petrecut în băile cu gheață variază în funcție de durata scufundării și de cât de des sunt practicate. Pe de o parte, un sportiv trebuie să facă de 10 ori băi cu gheață, timp de 2 minute, în decurs de 2 săptămâni. Pe de altă parte, timpul de scufundare ar trebui să dureze între 10 și 20 de minute. Conform altor opinii, scufundarea trebuie să dureze între 5 și 10 minute, iar uneori chiar și până la 20 de minute. Nici o publicație în domeniu nu a menționat că aceasta ar trebui să dureze mai mult de 20 de minute.

Băile cu gheață și băile reci modificare

Există numeroase surse care arată că oamenii preferă băile reci (60-75°F sau 15,5-22,8°C) în locul băilor cu gheață. Fizioterapeutul Tony Wilson de la Universitatea din Southampton a declarat că temperaturile extrem de scăzute pot fi evitate, iar o baie cu apă rece ar fi la fel de eficientă ca o baie cu gheață. Un alt specialist a susținut că băile cu gheață sunt inutile și o simplă baie cu apă rece este mai benefică. Un al treilea raport a sugerat că apa rece (60-75°F, 15,5-22,8 °C) este la fel de bună ca apa la o temperatură mai scăzută (54-60°F, 12,2-15,5 °C), iar cele 8 sau 10 minute petrecute în apă ar trebui să fie suficiente, existând, în acest sens, și un avertisment împotriva depășirii celor 10 minute.

Eficacitate modificare

 
În vara anului 2014, Provocarea găleții cu gheață a devenit virală pe rețelele de socializare, cu scopul de a strânge bani pentru Asociația ALS.

Există unele dovezi conform cărora, băile cu gheață sunt binevenite în urma efortului fizic, pentru a reduce febra musculară cu apariție întârziată și senzația de oboseală, acestea fiind unicele două beneficii argumentate până în momentul de față. Utilizarea repetată a băilor cu gheață poate fi benefică pentru sportivii care se află în perioade de antrenament solicitante. Cercetările au arătat că băile cu gheață practicate de 4 ori pe săptămână de către jucătorii profesioniști de rugby, au redus febra musculară, atenuând, în același timp, declinul performanțelor la sărituri, în comparație cu cei care nu au făcut băi cu gheață.

Siguranță modificare

Conform acordului încheiat între comunitățile medicale și cele științifice, băile cu gheață pot avea consecințe grave asupra sănătății, cum ar fi hipotermia, șocul și decesul cardiac subit.

Istorie modificare

Alergătoarea de maraton, Paula Radcliffe, a câștigat proba de 10.000m la Campionatul European de Atletism din 2002, afirmând că victoria se datorează băilor cu gheață. Conform spuselor sportivei, a fost o agonie absolută și s-a confruntat cu sentimentul de frică, dar corpul său și-a revenit mult mai repede. Ea a declarat că a făcut băi cu gheață înainte de cursă, preferând să aibă o temperatură scăzută a corpului. După comentariul lui Radcliffe, metoda băilor cu gheață a devenit mult mai populară în rândul sportivilor. În timp ce unii dintre ei ridică în slăvi băile cu gheață, unele relatări sugerează că acestea rămân doar un moft.

Metoda băilor cu gheață a fost folosită de sportivi precum A. J. Soares, înotătorul olimpic Michael Phelps, precum și de alți susținători celebri, devinind o practică uzuală în rândul sportivilor din diferite domenii: fotbalul american, fotbalul clasic, alergarea de lungă distanță, rugby, tenis, volei și altele. Conform unui raport în domeniu, producătorii de echipamente sportive iau în considerare diferite modele pentru băile de gheață. În vara anului 2014, cu scopul de a strângere fonduri, Asociația ALS, cunoscută pentru cercetarea și sensibilizarea publicului cu privire la scleroza laterală amiotrofică (SLA) sau boala Lou Gehrig, a început Provocarea găleții cu apă. Donatorii trebuiau să se filmeze în timp ce se udau cu o găleată de apă rece ca gheața, provocându-i astfel și pe alții să participe; în urma eforturilor depuse, s-au strâns 16 milioane de dolari timp de 22 de zile.

Băile cu gheață pot câștiga popularitate și în alte domenii, cum ar fi dansul. Ziarul Pittsburgh Post-Gazette a raportat că reprezentanții companiei de dans Radio City Rockettes, care au prestații în orașul New York, folosesc băile cu gheață după o zi lungă de spectacole, drept modalitate de relaxare și de a face față durerilor. Cântăreața Madonna, de asemenea, folosește băile cu gheață după concertele pe care le susține. Conform unor indicii, folosirea băilor cu gheață se răspândește și în sporturile de amatori, cum ar fi fotbalul din liceu.

Exploratorul și sportivul Fiann Paul este cunoscut pentru faptul că folosește băile cu gheață drept parte a rutinei sale de antrenament.

Băile cu gheață sunt parte componentă a crioterapiei (în limba greacă, cryo ( κρυο ) înseamnă frig). În cazul acesteia, temperaturile reci sunt folosite pentru tratament în scop terapeutic. Persoana este plasată într-o cameră cu aer rece și uscat, la temperaturi de până la -135°C pentru perioade scurte de timp. Această practică a fost folosită în spitalele din Polonia și în centrele din Londra, care se ocupă de afecțiuni musculare și probleme psihologice, cum ar fi depresia. Jucătorul de baschet Manny Harris a folosit un dispozitiv de tipul Cryon-X, cu temperaturi extrem de scăzute, în jur de -110°C (-166°F). Faptul că a folosit-o în combinație cu șosete umede i-a provocat degerături grave.

În unele cazuri, băile cu gheață erau folosite ca metodă de tratament pentru febra la copiii mici. Medicii au fost sfătuiți să nu o mai folosească, întrucât exista riscul de hipotermie. Băile cu gheață erau recomandate pentru a preveni apariția febrei musculare după curățarea zăpezii.

Au existat, de asemenea, și situații în care băile cu gheață erau folosite drept un test extrem, de către persoanele care doreau să bată recordul de rezistență. Olandezul Wim Hof și deținătorii chinezi de recorduri, Chen Kecai și Jin Songhao, sunt doar câteva exemple în acest sens. Astfel, medicii și oamenii de știință desfășoară numeroase studii pentru a afla cum acești oameni pot petrece o oră și jumătate scufundați într-o baie cu gheață și supraviețuiesc.

Note modificare

  1. ^ „Photo Replay”. The New York Times. . Accesat în . Daniel Ianus of Romania's national rugby team took an ice bath after a training session ... 
  2. ^ Yael Averbuch (). „No Tweeting From the Ice Bath”. The New York Times: Soccer. Accesat în . I tell my body to do a lot of things: Run one more sprint. Strike 50 balls. Push through just 15 more minutes. Warm up. Cool down. Sit in an excruciating ice bath. 
  3. ^ Note: This article only refers to the use of ice baths in sports therapy and not to their use in cold exposure programs like the Wim Hof Method where ice baths are of different temperatures and are used differently.
  4. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  5. ^ AJ Soares (). „This California boy welcomes opportunity to play in New England”. The Boston Globe. Accesat în . Hello New England! I am AJ Soares, a new player, or employee as I tell people, at the New England Revolution. ... It's time for me to dip out, ice bath, and get ready to get to work again tomorrow with the team. 
  6. ^ Tilman von der Linde (). „Speeding Up Muscle Recovery – Ice Bath Benefits”. The Vancouver Sun. Arhivat din original la . Accesat în . Many athletes ... have also discovered the benefits of the icy plunge. Pro Beach Volleyball Players and Marathon Runners have been asked to go stand in the ocean for a few minutes. ... 
  7. ^ Lenny Bernstein (). „Recovering from high-intensity athletics”. Washington Post. Accesat în . ...you want to keep those tired muscles limber. 
  8. ^ George Guerin (). „Shoveling snow again? Try some of these tips to ease those aches and pains”. Newark Star-Ledger. Arhivat din original la . Accesat în . If you have been shoveling ... Ice Bath: An ice bath ... can help reduce muscle soreness. This is extremely popular in athletic locker rooms, sometimes even mandatory after rigorous exercise. 
  9. ^ Julie Deardorff (). „Rules for runners: Skip the ice bath”. Chicago Tribune. Arhivat din original la . Accesat în . ... many of my RW colleagues swear by ice baths after a long run or race. Not me. I still maintain that ice baths are an elaborate practical joke being played on runners ... 
  10. ^ Julie Deardorff (). „Rules for runners: Skip the ice bath”. Chicago Tribune. Arhivat din original la . Accesat în . ... many of my RW colleagues swear by ice baths after a long run or race. Not me. I still maintain that ice baths are an elaborate practical joke being played on runners ... 
  11. ^ Datta A, Tipton M (). „Respiratory responses to cold water immersion: neural pathways, interactions, and clinical consequences awake and asleep”. Journal of Applied Physiology. 100 (6): 2057–64. doi:10.1152/japplphysiol.01201.2005. PMID 16714416. 
  12. ^ Shattock MJ, Tipton MJ (). „'Autonomic conflict': a different way to die during cold water immersion?”. The Journal of Physiology. 590 (14): 3219–30. doi:10.1113/jphysiol.2012.229864. PMC 3459038  . PMID 22547634. 
  13. ^ Heller K, Salata S (). „Cardiopulmonary arrest after cold water immersion and hypothermia”. Journal of Emergency Nursing. 14 (1): 5–8. PMID 3279252. 
  14. ^ White GE, Wells GD (). „Cold-water immersion and other forms of cryotherapy: physiological changes potentially affecting recovery from high-intensity exercise”. Extreme Physiology & Medicine. 2 (1): 26. doi:10.1186/2046-7648-2-26. PMC 3766664  . PMID 24004719. 
  15. ^ White GE, Wells GD (). „Cold-water immersion and other forms of cryotherapy: physiological changes potentially affecting recovery from high-intensity exercise”. Extreme Physiology & Medicine. 2 (1): 26. doi:10.1186/2046-7648-2-26. PMC 3766664  . PMID 24004719. 
  16. ^ White GE, Wells GD (). „Cold-water immersion and other forms of cryotherapy: physiological changes potentially affecting recovery from high-intensity exercise”. Extreme Physiology & Medicine. 2 (1): 26. doi:10.1186/2046-7648-2-26. PMC 3766664  . PMID 24004719. 
  17. ^ Bleakley C, McDonough S, Gardner E, Baxter GD, Hopkins JT, Davison GW (). „Cold-water immersion (cryotherapy) for preventing and treating muscle soreness after exercise”. Cochrane Database Syst Rev (Systematic review). 2012 (2): CD008262. doi:10.1002/14651858.CD008262.pub2. PMC 6492480  . PMID 22336838. 
  18. ^ Machado AF, Ferreira PH, Micheletti JK, de Almeida AC, Lemes ÍR, Vanderlei FM, Netto Junior J, Pastre CM (). „Can Water Temperature and Immersion Time Influence the Effect of Cold Water Immersion on Muscle Soreness? A Systematic Review and Meta-Analysis”. Sports Medicine. 46 (4): 503–14. doi:10.1007/s40279-015-0431-7. PMC 4802003  . PMID 26581833. 
  19. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  20. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  21. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  22. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  23. ^ a b Nikki Kimball; physical therapist (). „Ice Baths: Cold Therapy – Ice baths are one of the most effective ways to offset the damage done on a run”. Runner's World. Arhivat din original la . Accesat în . One simple way to offset the risks inherent to long bouts of running is cold-water immersion, known to many runners as the ice bath. 
  24. ^ Christine Kearney, 20 February 2012, Medical News Today, Muscle Soreness – Is Cold Water Immersion Effective For Treatment?, Retrieved October 5, 2016, "...a cold bath may be an effective way to prevent and help sore muscles. ...difficult for researchers to determine exactly how much cold water immersion helps sore muscles, ...The researchers say it is necessary for more studies to be done in order to be sure of the effectiveness of cold water baths in treating muscle soreness. ..."
  25. ^ Elizabeth Quinn (). „After Exercise – Does an Ice Water Bath Speed Recovery?”. About.com. Arhivat din original la . Accesat în . After Exercise Ice Bath – Does It Help Recovery? 
  26. ^ Lenny Bernstein (). „Recovering from high-intensity athletics”. Washington Post. Accesat în . ...you want to keep those tired muscles limber. 
  27. ^ Elizabeth Quinn (). „After Exercise – Does an Ice Water Bath Speed Recovery?”. About.com. Arhivat din original la . Accesat în . After Exercise Ice Bath – Does It Help Recovery? 
  28. ^ Stephen Mirarchi (septembrie 2006). „Owner's Manual: Chill Out: Better recovery with ice baths”. Running Times Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . ... First, immersion allows controlled, even constriction around all muscles, effectively closing microscopic damage that cannot be felt and numbing the pain that can. ... 
  29. ^ Lenny Bernstein (). „Recovering from high-intensity athletics”. Washington Post. Accesat în . ...you want to keep those tired muscles limber. 
  30. ^ Lenny Bernstein (). „Recovering from high-intensity athletics”. Washington Post. Accesat în . ...you want to keep those tired muscles limber. 

Vezi și modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baie_cu_gheață&oldid=15866171