În gastronomie, bain-marie reprezintă un lichid fierbinte folosit pentru a încălzi un recipient conținând felul de mâncare preparat. Câteodată termenul este folosit de asemenea pentru vasul ce conține acest lichid fierbinte. Această metodă de preparare prezintă avantajul de a evita un transfer de căldură prea brusc. Se evită astfel calcinarea preparatului. Lichidul folosit depinde de temperatura dorită ceea ce face ca uleiul să fie folosit pentru a atinge peste 100°C.

Bain-marie utilizată pentru a topi ciocolată.

Dispozitivul este folosit de asemenea în chimie, în principal în chimia organică pentru sinteza substanțelor organice și în biologia moleculară.

Tehnica este descrisă pentru prima oară de către Albert cel Mare (1193-1280) dar nu pentru gastronomie ci pentru alchimie. De altfel numele însuși își trage originea din alchimie căci bain-marie (baia lui Maria) face referire la Maria din Israel[1] (sec. III î. Hr., Alexandria) care a inventat și alte ustensile pentru alchimie. Termenul bain-marie a intrat în vocabularul românesc prin filiera franceză, dar a fost folosit pentru prima oară în limba latină Balneum Mariae la începutul secolului XIV, în manuscriptul Rosarium al lui Arnaud din Villeneuve (medic).

Utilizare

modificare

Bain-marie este utilizată pentru prepararea anumitor alimente fragile dar și pentru menținerea lor la temperatura dorită.

Cele mai întâlnite întrebuințări :

în biologie moleculară

modificare

Bain-marie este folosită în special pentru denaturarea substanțelor organice, de exemplu a ADN-ului. Câteodată este necesar ca reacția să se producă la o temperatură constantă ca digerarea enzimatică a ADN-ului la 37°C în care caz se folosește o baie termostatată.

Chimiștii folosesc încălzirea la bain-marie pentru a evita distrugerea de molecule în contact cu peretele fierbinte al recipientului, chiar dacă agitația moleculelor permite omogenizarea temperaturii. De asemenea această tehnică permite măsurarea și reglarea temperaturii din mediul reacțional.

engleză {{{1}}} Raphael Patai Maria the Jewess, Founding Mother of Alchemy Ambix 1982, vol. 29, no3, p. 177-197