Baixa Limia

arie protejată din Spania
Baixa Limia
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Spania
Coordonate41°54′01″N 7°59′08″W ({{PAGENAME}}) / 41.9004°N 7.9855°V
Cod Natura 2000ES1130001  Modificați la Wikidata

Baixa Limia este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Spania întinsă pe o suprafață de 33.921,45 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Baixa Limia este situat la coordonatele 41°54′01″N 7°59′08″W / 41.9004°N 7.9855°V ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Baixa Limia a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 1997 pentru a proteja 4 specii de plante și 36 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2014[1].[2][3]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunile atlantică și mediteraneană, aria protejată conține 23 de habitate naturale: Turbării active, Păduri de Castanea sativa, Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Depresiuni pe substraturi de turbă de Rhynchosporion, Pajiști uscate europene, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de stejar galițio-portugheze cu Quercus robur și Quercus pyrenaica, Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Păduri de Quercus suber, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Lacuri și iazuri distrofice naturale, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion.[3]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]

  • plante (4): Eryngium viviparum, Festuca elegans, Festuca summilusitana, Veronica micrantha
  • păsări (22): uliu porumbar (Accipiter gentilis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), stârc cenușiu (Ardea cinerea), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), corcodel mare (Podiceps cristatus), Pyrrhocorax pyrrhocorax, turturică (Streptopelia turtur), silvie de tufiș (Sylvia undata)
  • amfibieni (2): Chioglossa lusitanica, Discoglossus galganoi
  • mamifere (5): liliac cârn (Barbastella barbastellus), Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
  • nevertebrate (4): Geomalacus maculosus, rădașcă (Lucanus cervus), Macromia splendens, Oxygastra curtisii
  • pești (2): Achondrostoma arcasii, Pseudochondrostoma duriense
  • reptile (1): Lacerta schreiberi

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 3 specii de amfibieni, 3 specii de mamifere, 2 specii de reptile.[2]

  1. ^ a b Decreto 37/2014, de 27 de marzo, por el que se declaran zonas especiales de conservación los lugares de importancia comunitaria de Galicia y se aprueba el Plan director de la Red Natura 2000 de Galicia (D.O.G. nº 62, de 31 de marzo de 2014).
  2. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Baixa Limia”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Baixa Limia”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare