Barajul Pecineagu
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Pecineagu | |
Prelucrare 3D pentru Lacul Pecineagu | |
Geografie | |
---|---|
Râu | Dâmbovița |
Bazin hidrografic | Argeș |
Date tehnice | |
Data dării în folosință | 1984 |
Cota coronamentului | 1.117,00 m.d.m. |
Înălțime | 107,00 m |
Lungime (la coronament) | 267,00 m |
Volum | 2.050,00 mii m³ |
Realizatori | |
Proiectant baraj | Sandu Condeescu |
Inginer gospodărirea apelor | Paul Solacolu |
Institut de proiectare | ISCPGA (în prezent Aquaproiect) |
Beneficiar | Agenția Națională Apele Române |
Lac de acumulare | |
Bazin de recepție | 103,00 km² |
Folosințe | alimenatare cu apă, energie hidroelectrică, irigații |
Modifică text |
Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m înălțime, situat pe râul Dâmbovița. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentări cu apă, producție de energie hidroelectrică și irigații.
Amplasamentul barajului
modificareBarajul Pecineagu este situat pe cursul superior al râului Dâmbovița, într-o depresiune dintre munții Piatra Craiului și munții Iezer-Păpușa.
Barajul
modificareBarajul Pecineagu a fost proiectat de institutul ISCPGA (în prezent Aquaproiect) șef de proiect fiind inginerul Sandu Condeescu. În timpul lucrărilor de recepție a barajului, inginerul Sandu Condeescu, aflându-se în disipatorul de energie a golirii de fund a barajului, a fost ucis dintr-un accident prin jetul produs de deschiderea vanelor golirii de fund.
Barajul este executat din anrocamente, cu o mască amonte din beton armat. Barajul are o înălțime de 107 m și o lungime la coronament de 267 m. La baza măștii de etanșare este executată o galerie perimetrală pe conturul căreia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj.
Pentru etanșarea terenului de fundații s-au realizat trei șiruri de injecții de mică adîncime (8–10 m) și un voal format din 2 șiruri de injecții de mare adâncime (40–100 m).
Pentru evacuarea apelor mari s-a executat un deversor pâlnie pe malul stâng, cu o capacitate de 687 m³/s, care se continuă cu un puț de 81,50 m înălțime și o galerie de evacuare de 389 m lungime și 5,80 m diametru, terminată cu o trambulină. În puțul vertical mai debușează și o galerie de semiadâncime, care permite evacuarea a 105,00 m³/s.
Golirea de fund, cu o capacitate de 109 m³/s, este realizată print-o galerie situată pe versantul drept. Debitele evacuate prin golirea de fund sunt controlate de o casă a vanelor subterană la care accesul este realizat print-un puț. În casa vanelor este realizat și o conductă de bypass de 400 mm diametru pentru evacuarea unui debit de servitute de 1,30 m³/s. La ieșirea din galerie este executat un disipator de energie, prelungit de un canal de 80 m lungime de secțiune trapezoidală