Barajul Stânca–Costești

monument istoric de importanță națională din Republica Moldova
(Redirecționat de la Barajul Stânca-Costești)
Barajul Stânca–Costești
Geografie
Date tehnice
Realizatori
Lac de acumulare

Barajul Stânca–Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).

    Vezi și articolul:  Podul de FloriVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

La construcția barajului Stânca–Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar RSS Moldovenească 11 sate.[1]

Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.[2][1]

Rolul rutier

modificare

Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.[3]

De asemenea, StâncaCostești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.

  1. ^ a b Ripiceni, cel mai înghesuit sat din România, 9 septembrie 2008, Florentin Florescu, Ziarul Lumina, accesat la 11 august 2013
  2. ^ Presedintele Ion Iliescu se va intalni cu Vladimir Voronin pe barajul de la Stanca-Costesti, 22 iulie 2003, Adevărul, accesat la 11 august 2013
  3. ^ Valentina Basiul (), „FOTO VIDEO Podurile dintre frați: câte treceri am avut peste râul Prut și câte au rămas”, Adevărul, accesat în  

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Barajul Stânca-Costești