Barajul Stânca–Costești

Barajul Stânca–Costești
Geografie
Date tehnice
Realizatori
Lac de acumulare

Barajul Stânca–Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).

Istoric

   Vezi și articolul:  Podul de FloriVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

La construcția barajului Stânca–Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar RSS Moldovenească 11 sate.

Barajul a fost dat în folosință pe 1 august 1978.

Rolul rutier

Înainte de Al Doilea Război Mondial, 27 de poduri au legat malurile Prutului între teritorile care astăzi aparțin Republicii Moldova și României.

De asemenea, Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.

Vezi și

• Lacul Stânca–Costești (sit SPA)
• Relațiile dintre Republica Moldova și România
• Lista punctelor de trecere a frontierei din România
• Zona de Operații Est (România)

Legături externe

• Serviciul Vamal al Republicii Moldova
• Serial „Podurile Prutului”: Costești–Botoșani
• Călătorie prin inima uriașului de beton - Barajul Stânca-Costești Arhivat în 29 iulie 2010, la Wayback Machine., 26 iulie 2010, Constantin Mazilu, Bună Ziua Iași