Barbarella (film)

film din 1968 regizat de Roger Vadim
Barbarella
Afișul filmului
Afișul francez al filmului
Titlu originalBarbarella
Genfilm SF
RegizorRoger Vadim
Scenarist

după benzi desenate omonime de
Jean-Claude Forest
Bazat peBarbarella[*][1]  Modificați la Wikidata
ProducătorDino De Laurentiis
StudioMarianne Productions
Dino de Laurentiis Cinematografica[2]
DistribuitorParamount Pictures
Director de imagineClaude Renoir
MontajVictoria Mercanton
MuzicaMaurice Jarre[3]
Distribuție
Premiera  (1968-10-10)[4]
Durata98 de minute
ȚaraFranța
Italia
Locul acțiuniiTau ceti 13[*][[Tau ceti 13 |​]]  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
franceză
Disponibil în românădublat sau subtitrat
Buget9 milioane $[5] or $4 million[2]
Încasări5,5 milioane $ (vânzări America de Nord)[6]
878,015 admissions (France)[7]
Prezență online

Pagina Cinemagia
Pentru alte sensuri, vedeți Barbarella.

Barbarella este un film SF o coproducție franceză-italiană din 1968 regizat de Roger Vadim după benzi desenate omonime de Jean-Claude Forest. Este produs de Dino De Laurentiis. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Jane Fonda, Ugo Tognazzi și Anita Pallenberg. A devenit un film idol.

Prezentare modificare

  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

În anul 40000, lumea trăiește o epocă de pace și iubire în care armele sunt învechite și oamenii fac dragoste cu ajutorul unor pastile de „exaltare transferențială”. Aventuriera Barbarella este trimisă de către președintele Pământului într-o misiune de găsire a omului de știință Durand Durand. Acesta a inventat o armă distructivă, Pozitronul. Durand a dispărut în regiunea Tau Ceti câțiva ani mai devreme.

Barbarella se prăbușește cu nava sa spațială pe a 16-a planetă a sistemului Tau Ceti și este atacată de păpuși ucigașe purtate de două fetițe urâte și crude, Stomoxya și Glossina, care sunt nepoatele Reginei Negre din Sogo, orașul răului. Barbarella este salvată de Mark Hand, un fel de vânător, care a decis să trăiască departe de oraș și de păcatele sale. Ca recompensă, cei doi fac dragoste într-un mod „primitiv” (nu folosesc pastile).

Ca urmare a unui nou accident, aventuriera se întâlnește cu sclavii prizonieri din Sogo. Apoi ajunge în vizuina Reginei, cu ajutorul unui înger orb Pygar, care a învățat să zboare după ce face dragoste cu ea. În Sogo, orașul în care un nou păcat este inventat la fiecare oră, Barbarella îl găsește pe Durand Durand, care a ajuns un slujitor al reginei. Durand este pe cale de a cuceri lumea cu un dispozitiv malefic pe care l-a inventat. La rândul său, Regina Neagră are o plăcere în a face rău. Ea o lasă pe Barbarella în mâinile lui Durand Durand, care o pune într-o mașină care ar trebui s-o ucidă prin plăcere orgasmică. Barbarella scapă fără prea mult daune spre întristarea omului de știință nebun.

Sclavii de pe Sogo se revoltă, dar Durand Durand folosește Pozitronul său pentru a-i supune. Barbarella o convinge în cele din urmă pe regină să i se alăture în luptă. Durand Durand este ucis de magma care a înconjurat orașul și în cele din urmă a devorat totul. Barbarella și Regina au reușit să scape cu ajutorul îngerului Pygar.

Distribuție modificare

 
Fonda ca Barbarella în Excessive Machine

Producție modificare

Filmările au început la 15 aprilie 1967.[9][10] Cheltuielile de producție s-au ridicat la 9 milioane $.

Primire modificare

În SUA, filmul a fost primit negativ de critici și a fost un eșec la box office.[11] Cu toate astea a devenit un film idol cu trecerea timpului. Pe Rotten Tomatoes 73% din cei 44 de critici au dat filmului recenzii pozitive, ratingul mediul al filmului fiind de 6.3/10.

Note modificare

  1. ^ „Barbarella”, Svensk Filmdatabas[*][[Svensk Filmdatabas (Internet database of the Swedish Film Institute)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Vadim's 'Barbarella,' a challenging film: A free hand Employs improvisation By Kimmis Hendrick. The Christian Science Monitor (1908-Current file) [Boston, Mass] 14 Oct 1967: 6.
  3. ^ „Barbarella”. Index to Motion Picture Credits. Academy of Motion Picture Arts and Sciences. Accesat în . 
  4. ^ „Jane Fonda Fast Facts”. CNN. . Accesat în . 
  5. ^ „Barbarella”. The Numbers. Accesat în . 
  6. ^ "All-time Film Rental Champs", Variety, 7 January 1976 p 46
  7. ^ Box office information for Roger Vadim films at Box Office Story
  8. ^ Lisanti, Tom (). Drive-in Dream Girls: A Galaxy of B-movie Starlets of the Sixties. McFarland. pp. 221–223. ISBN 978-0-7864-1575-5. 
  9. ^ Bosworth, Patricia (). Jane Fonda: The Private Life of a Public Woman. Houghton Mifflin Harcourt. pp. 250–253. ISBN 9780547152578. 
  10. ^ Poe Segment for Vadim Martin, Betty. Los Angeles Times (1923-Current File) [Los Angeles, Calif] 06 Mar 1967: c28.
  11. ^ Akbar, Arifa (). „Barbarella, the queen of cult sci-fi, is reborn for the 21st century”. Irish Independent. Accesat în . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare