Bardă
Barda (pl: bărzi) este o unealtă de mână pentru fasonarea lemnului prin lovire (cioplit), asemănătoare unei securi, cu o lamă foarte lată având coada de lemn scurtă de circa 50 până la 70 cm.[1] A fost folosită în trecut în special de către dulgheri pentru fasonatul trunchiurilor de lemn rotund în grinzi cu secțiune pătrată sau dreptunghiulară. Astăzi, barda are o mai mică semnificație practică, deoarece fabricile de cherestea au preluat complet acest rol.
Barda diferă de alte topoare și securi prin capul care este mai masiv iar lama tăietoare este de o parte a capului. Axa mânerului face un unghi cu axa de tăiere, capătul liber al cozii depărtându-se de planul de tăiere pentru protejarea împotriva rănirii a mâinii care o ține. Din această cauză există versiuni de bardă pentru mâna dreaptă și altele pentru mâna stângă. Muchia de tăiere este șlefuită pe partea către care este îndreptat mânerul. Unghiul de ascuțire ß trebuie să fie de aproximativ 17°.[2][3] Mai există tâmplari și dulgheri care știu să folosească o bardă pentru reconstrucția unor clădiri întregi de paiantă, acest mod de lucru fiind din nou promovat.
-
Diverse bărzi și topoare franceze -
Lemn rotund (buștean) fasonat cu barda -
Buștean fasonat cu barda
Note
modificare- ^ Breban, Vasile, Dicționar al limbii române contemporane, București, 1980, p. 51;
- ^ Franz Krämer: Grundwissen des Zimmerers, Bruderverlag, Karlsruhe 1982, ISBN 3-87104-052-5
- ^ Unghiul de ascuțire ß la sculele de prelucrare a lemnului
Bibliografie
modificare- Breban, Vasile, Dicționar al limbii române contemporane, București, 1980: Editura științifică și enciclopedică, 682 pag.;
Vezi și
modificareLegături externe
modificare
Materiale media legate de Bardă la Wikimedia Commons
 | Acest articol despre instrumente, unelte, utilaje și aparate din domenii diferite este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa. |