Bastionul tăbăcarilor din Târgu Mureș

Poziționare
Bastionul tăbăcarilor

Localitate	Târgu Mureș
Municipiu	Târgu Mureș
Adresa	Piața Bernády György (Centru)
Edificare
Data începerii construcției	1620
Clasificare
Cod LMI	MS-II-a-A-15475
Modifică date / text

Bastionul tăbăcarilor (în maghiară Vargák bástyája) face parte din sistemul de fortificație a cetății medievale din Târgu Mureș fiind construită și administrată de breslele orașului liber regesc. Breslele au fost asociațiile profesionale și voluntare de meșteșugari aparținând unei meserii care au apărut în Evul Mediu după modelul localităților din Transilvania și au funcționat în incinta cetății până la ocuparea de armata austriacă.

Istoric

Faptul că Cetatea medievală din Târgu Mureș devenise garnizoană militară a determinat modificarea treptată a bastioanelor, potrivit noilor cerințe militare. În cazul bastionului tăbăcarilor, transformările au dus la pierderea ultimului nivel de guri de tragere, ele fiind refăcute cu ocazia restaurărilor din anii 1963-1976. Pierzându-și rolul defensiv, bastionul a primit funcția de închisoare, fantele de tragere fiind înlocuite cu ferestre. Cu ocazia amenajării bastioanelor tăbăcarilor subsolul acestora era boltit cu cărămidă, înlocuind vechile planșee din lemn. La rândul lor, curtinele au fost neglijate, drumurile de strajă aproape desființate, astfel încât zidurile de apărare mai sunt folosite doar ca împrejmuire sau ca perete exterior la noile construcții adosate acestora.^[1]

În urma anchetei în legătura cu un complotul anti-habsburgic, cinci persoane au fost condamnați la moarte, dintre care Mihály Gálffy, Károly Horváth și János Bágyi Török au fost executați în date de 10 martie 1854 la marginea orașului Târgu Mureș la locul numit Postarét, iar Ferenc Bartalis și József Várady la Sfântu Gheorghe în data de 24 aprilie 1854.^[2] Persoanele executate la Târgu Mureș și-au petrecut ultima noapte din viață în bastionul tăbăcarilor.^[3]

Imagini

Bastionul tăbăcarilor pe gravura lui István Mikolai Tóth (1822)
Bastionul tăbăcarilor și biserica din cetate în 1940
Vederea în 1941

Vezi și

Note

^ Man, Ioan Eugen (2006). Târgu-Mureș, istorie urbană de la începuturi până în anul 1850, Volumul 1 (PDF). Nico. p. 198. ISBN 978-973-88074-8-8. Accesat în 23 martie 2021.
^ Székely vértanúk 1854. Válogatta, bevezető tanulmánnyal és jegyzetekkel ellátta Károlyi Dénes. Bukarest: Kriterion Könyvkiadó. 1975.
^ A marosvásárhelyi vár (Cetatea din Târgu Mureș), dr. Csaba Flórián, Erdélyweb.hu (accesat în 8 mai 2020)