Beelzebul

Beelzebub este numele unuia din cei șapte prinți ai iadului, un nume derivat din Ba‘al Zebûb, Ba‘al Z^əbûb sau Ba‘al Z^əvûv (în ebraică בעל זבוב, în greacă βεελζεβούβ, adică „Stăpânul muștelor"), cu numeroase variante,^[1] care a fost o zeitate semită venerată în orașul filistean Ekron.

Beelzebub aşa cum este prezentat în carte lui Collin de Plancy - *Dictionnaire Infernal* (Paris, 1863).

Belzebut este cunoscut și ca Baalzebub, Enlil, Bel, „Pir Bub”* Baal Zebul și Beelzebuth. De asemenea, mai este cunoscut și ca demonul goetic „BAEL” zeul mesopotamian Enlil. Enlil a fost originalul „Bel”, care mai târziu a evoluat în „Baal”. „Baal” înseamnă „domn”, „stăpân”, „prințul Baal”. Belzebut/Enlil a fost un zeu foarte bine cunoscut și popular, având și orașe numite după el în tot Estul Mijlociu, cu prefixul „Baal”.

Biblie

Referințe la Baal-Zebub apar și în Biblie, în Cartea a patra a Regilor 1: 1-3^[2]

„După moartea lui Ahab, Moabul s-a răzvrătit împotriva lui Israel. Iar Ohozia, căzând printre gratiile foișorului său cel din Samaria, s-a îmbolnăvit și a trimis soli și le-a zis: „Duceți-vă și întrebați pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului: Mă voi însănătoși eu oare din boala aceasta?” și aceștia s-au dus să întrebe. Atunci îngerul Domnului a zis către Ilie Tesviteanul: Scoală și ieși înaintea trimișilor regelui Samariei și le spune: Au doară în Israel nu este Dumnezeu, de vă duceți să întrebați pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului?”
— Cartea a patra a Regilor

Belzebut este, de asemenea, identificat în Noul Testament cu Satan, „prințul demonilor”.^[3]^[4]

Note

^ Pe lângă Beelzebub, Ba‘al Zebûb și Ba‘al Z^əvûv, (בעל זבוב), există și alte variante cum ar fi Belzebud, Beezelbub, Beazlebub, Belzaboul, Beelzeboul, Baalsebul, Baalzebubg, Belzebuth, Beelzebuth sau Beelzebus.
^ Cartea a patra a Regilor :: Capitolul 1, www.bibliaortodoxa.ro, arhivat din original la 20 septembrie 2012, accesat în 21 iulie 2012
^ „In NT Gk. beelzeboul, beezeboul (Beelzebub in TR and AV) is the prince of the demons (Mt. 12:24, 27; Mk. 3:22; Lk. 11:15, 18f.), identified with Satan (Mt. 12:26; Mk. 3:23, 26; Lk. 11:18).”, Bruce, „Baal-Zebub, Beelzebul”, Wood, D. R. W., & Marshall, I. H. (1996). New Bible dictionary (3rd ed.) (108). Leicester, England; Downers Grove, Ill.: InterVarsity Press.
^ „Besides, Matt 12:24; Mark 3:22; Luke 11:15 use the apposition ἄρχων τῶν δαιμονίων ‘head of the →Demons’.”, Herrmann, „Baal Zebub”, in Toorn, K. v. d., Becking, B., & Horst, P. W. v. d. (1999). Dictionary of deities and demons in the Bible DDD (2nd extensively rev. ed.) (154). Leiden; Boston; Grand Rapids, Mich.: Brill; Eerdmans.

Vezi și

[1] Pe lângă Beelzebub, Ba‘al Zebûb și Ba‘al Z^əvûv, (בעל זבוב), există și alte variante cum ar fi Belzebud, Beezelbub, Beazlebub, Belzaboul, Beelzeboul, Baalsebul, Baalzebubg, Belzebuth, Beelzebuth sau Beelzebus.

[2] Cartea a patra a Regilor :: Capitolul 1, www.bibliaortodoxa.ro, arhivat din original la 20 septembrie 2012, accesat în 21 iulie 2012

[3] „In NT Gk. beelzeboul, beezeboul (Beelzebub in TR and AV) is the prince of the demons (Mt. 12:24, 27; Mk. 3:22; Lk. 11:15, 18f.), identified with Satan (Mt. 12:26; Mk. 3:23, 26; Lk. 11:18).”, Bruce, „Baal-Zebub, Beelzebul”, Wood, D. R. W., & Marshall, I. H. (1996). New Bible dictionary (3rd ed.) (108). Leicester, England; Downers Grove, Ill.: InterVarsity Press.

[4] „Besides, Matt 12:24; Mark 3:22; Luke 11:15 use the apposition ἄρχων τῶν δαιμονίων ‘head of the →Demons’.”, Herrmann, „Baal Zebub”, in Toorn, K. v. d., Becking, B., & Horst, P. W. v. d. (1999). Dictionary of deities and demons in the Bible DDD (2nd extensively rev. ed.) (154). Leiden; Boston; Grand Rapids, Mich.: Brill; Eerdmans.

[1]

[2]

[3]

[4]