Biserica de lemn din Nemoiu

Biserica de lemn din Nemoiu se află în localitatea Nemoiu, comuna Amărăști, județul Vâlcea. Biserica a fost ridicată înainte de 1832, la cumpăna secolelor 18 și 19. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Structura construcției este bine păstrată. Se distinge prin sculpturi decorative în pridvor, funiile rămase pe portale, și prin masa de lemn originală păstrată în pod. Se mai păstrează pisania de la 1832, câteva icoane și poale de icoane vechi precum și fragmente de pictură pe pereți. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: cod LMI VL-II-m-B-09835.

Biserica de lemn din Nemoiu, vedere dinspre sud-vest, foto: 2010
Pisania de la 1832, peste intrare, foto: 2010
Masa veche a altarului, depozitată în pod, foto: 2010

Istoric modificare

Momentul ridicării bisericii este necunoscut, însă se poate relativ data spre sfărșitul secolului 18 sau la începutul secolului următor. Pisania de peste intrare, surprinde numai o mutare pe locul actual: „Această sfântă și dumnezăiască biserică sau mutat a[i]cea d[i]n locul iei, cu ajutorul l[u]i Dumnezău și înu hramu Sfântului Necolae, de robii lui Dumnezău, Pomene [Gospodi], Mărinu ereu, Radu ereu, Pătru, leat 73.. .... și cu ajutoru tutuloru cilor ... ce [au] ajutatu, Voica erița, Sanda erița Mărinu Bad[i]a; 1832 săptevre 24. Și am scr[i]su Păt[r]u [ș]i Vladu cru[ceru]”.[1]

Note modificare

  1. ^ Vezi transcrierea alternativă la Bălan 2005, 692, I 1081.

Bibliografie modificare

Studii regionale
  • Crețeanu, Radu (). „Bisericile de lemn din județul Vâlcea”. Mitropolia Olteniei (1-3): 104–114. 
  • Bălan, Constantin și colab. (). Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Vâlcea (sec. XIV-1848). București: Editura Academiei Române. ISBN 973-27-1263-5. 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Imagini exterioare modificare

Imagini interioare modificare