Blocul Carlton
| Blocul Carlton | |
 | |
| Clădire | |
|---|---|
| Oraș | București |
| Țară | România |
| Construcție | |
| Inaugurată | 1936 |
| Distrusă | 1940 |
| Înălțime | 47 m (154 ft) |
| Număr etaje | 14 |
| Echipa de proiectare | |
| Arhitect | G. M. Cantacuzino |
Modifică date / text  | |
Blocul Carlton a fost un bloc de locuințe din București, România.[1] Având o înălțime de 47 metri, a fost cel mai înalt bloc din orașul interbelic, până la distrugerea sa în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.
Blocul Carlton din București, inaugurat în 1936, se afla între Piața Universității și Piața Romană, la intersecția Bulevardului Nicolae Bălcescu cu Strada Ion Câmpineanu. Blocul avea 14 niveluri, iar la parter erau magazine precum și o sală de cinema.[2] Clădirea fusese proiectată cu structură portantă din beton armat, de arhitecții George Matei Cantacuzino și Vasile Arion, construcția fiind realizată de antrepriza fraților Karl și Leopold Schindl. Calculele structurii de beton armat ce conferea rezistența clădirii au fost efectuate de ing. Franz Schüssler.[3]
Fațada dinspre bulevardul Brătianu însuma parterul plus 9 etaje, iar aripa dinspre strada Regală se compunea din parter plus 6 etaje; turnul din colțul clădirii era constituit din parter, 12 etaje și pod.[3] Deși era o construcție nouă, inaugurată cu doar 4 ani înainte, considerat o minune a arhitecturii din perioada interbelică, blocul Carlton, alcătuit din 96 de apartamente în care locuiau 226 de persoane,[4] s-a prăbușit în timpul cutremurului din data de 10 noiembrie 1940.[5]
Un martor ocular ce se afla pe bulevardul Bălcescu colț cu strada Batiștei spune cum a văzut blocul Carlton balansându-se amenințător în toate sensurile. În fiecare secundă oscilațiile dezordonate se amplificau într-un mod alarmant. Când înclinarea laterală s-a accentuat peste măsură, partea superioară a turnului s-a desprins din structură, prăvălindu-se cu zgomot infernal pe caldarâm. Apoi blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele.[3]
Generalul Ion Antonescu și Horia Sima au fost „la locul unde s-a dărâmat blocul Carlton interesându-se de stadiul lucrărilor de salvare”.[6]
Referințe
modificare- ^ „București, 1977: înainte și după”. Evenimentul Zilei. . Accesat în .
- ^ Rămășițele blocului Carlton
- ^ a b c Blocul Carlton
- ^ „DOCUMENTAR: 74 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Imagini noi – Cutremurul din 1940 – Blocul Carlton
- ^ „Presa acum 50 de ani”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Lectură suplimentară
- Georgescu, Emil-Sever (Dr. ing.); Urbanism, arhitectură și construcții în zonele seismice din România – de la blocul Carlton la fațadele cortină; Urbanism. Arhitectură. Construcții, Vol. 1, nr. 1/ 2010; pp. 37-50
- Achim, Theodor; Cauzele prăbușirei Blocului Carlton. Învățăminte; Ed. Cartea Românească; București; 1941
- Achim, Theodor; Apărarea în Procesul Carlton, Tipografia Ștefan Ionescu-Tămădău; București; 1943
- Georgescu, Emil-Sever (Dr. ing.); Evaluări privind mecanismul prăbușirii blocului Carlton; Cea de a III-a Conferință Națională de Inginerie Seismică; UTCB, București, 2005
- Hangan Mihail; Căderea unui bloc de locuințe cu schelet de beton armat la București în timpul cutremurului din anul 1940; Simpozionul Dinamica Construcțiilor și inginerie seismică; Buletinul Științific ICB 19; ICB, București; 1962, 1963
Legături externe
modificare