Deschide meniul principal

Boală arterială coronariană

Boală cardiacă
Boală arterială coronariană
Blausen 0257 CoronaryArtery Plaque.png
Imagine ilustrând arterioscleroză într-o arteră coronară.
Specialitatecardiologie
Chirurgie cardiacă  Modificați la Wikidata
CauzeAteroscleroză  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9410-414, 429.2
ICD-10I20-I25
ICD-9-CM410-414.99[1]
414.0[1]
414.9[1]
414.00[2]  Modificați la Wikidata
MedlinePlus007115
eMedicineradio/192
Patient UKBoală arterială coronariană
MeSH IDD003324

Boala arterială coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI),[3] boala ateriosclerotică a inimii,[4] boala ateriosclerotică cardiovasculară,[5] și boala coronariană,[6] reprezintă un grup de boli ce include: angina stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și decesul cardiac subit.[7] Se încadrează din grupul bolilor cardiovasculare, fiind cel mai frecvent tip al acestora.[8]

SimptomeModificare

Un simptom comun este durerea în piept sau disconfortul ce s-ar putea resimți în umăr, braț, spate, gât sau maxilar.[9] Ocazional, poate fi resimțit ca un fenomen de arsuri în capul pieptului.[9] De obicei, simptomele apar în timpul exercițiilor sau stresului emoțional, durează mai puțin de câteva minute, iar persoana se simte mai bine după odihnă.[9] Ar mai putea apărea și dificultăți în respirație, iar uneori nu sunt prezente simptome.[9] Primul semn este, de obicei, un atac de cord.[10] Alte complicații includ insuficiența cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii.[10]

Cauze și diagnozăModificare

Factorii de risc includ, printre altele: tensiune arterială crescută, fumatul, diabetul, lipsa de exercițiu, obezitatea, colesterolul ridicat, dieta precară și alcoolul în exces.[11][12] Alte riscuri includ depresia.[13] Mecanismul de bază implică arterioscleroza a arterelor inimii.[12] Un număr de teste ar putea ajuta diagnosticarea, printre altele, aflându-se: electrocardiograma, testarea stresului cardiac, și angiograma coronariană.[14]

Prevenire și tratamentModificare

Prevenția se face printr-o dietă sănătoasă, exerciții regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și lipsa fumatului.[15] Uneori sunt utilizate, de asemenea, medicamente pentru diabet, nivel ridicat al colesterolului și tensiune arterială crescută.[15] Există dovezi puține pentru screening-ul persoanelor cu un risc scăzut sau care nu prezintă simptome.[16] Tratamentul implică aceleași măsuri ca și prevenția.[17][18] Ar putea fi recomandate medicamente suplimentare, precum aspirina, beta-blocantele sau nitroglicerina.[18] Procedurile precum intervenția coronariana percutanată (ICP) sau intervenția chirurgicală pentru bypass coronarian (ICBC) ar putea fi utilizate în cazuri severe.[18][19] La persoanele cu BAC stabil este neclar dacă ICP sau ICBC îmbunătățesc speranța de viață față de alte tratamente sau scad riscul unui atac de cord.[20]

EpidemiologieModificare

În anul 2013, BAC a înglobat cea mai comună cauză de deces la nivel global, ducând la 8,14 milioane de decese (16,8%) față de 5,74 milioane de decese (12%) în 1990.[8] Riscul de deces din cauza BAC la o anumită vârstă a scăzut între anii 1980 și 2010, în special în țările dezvoltate.[21] De asemenea, riscul de deces din cauza BAC pentru o anumită vârstă a scăzut și între 1990 și 2010.[22] În Statele Unite ale Americii, în 2010, aproximativ 20% dintre persoanele de peste 65 de ani au suferit de BAC, 7% între vârstă de 45 și 64 de ani, și 1,3% între 18 și 45 de ani.[23] Ratele sunt mai ridicate în rândul bărbaților dintr-o anumită categorie de vârstă.[23]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c Disease Ontology release 2019-05-13, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29sonu, accesat în  
  3. ^ Bhatia, Sujata K. (). Biomaterials for clinical applications (ed. Online-Ausg.). New York: Springer. p. 23. ISBN 9781441969200. 
  4. ^ „Coronary heart disease - causes, symptoms, prevention”. Southern Cross Healthcare Group. Accesat în . 
  5. ^ Faxon, D. P. (). „Atherosclerotic Vascular Disease Conference: Executive Summary: Atherosclerotic Vascular Disease Conference Proceeding for Healthcare Professionals From a Special Writing Group of the American Heart Association”. Circulation. 109 (21): 2595–2604. doi:10.1161/01.CIR.0000128517.52533.DB. 
  6. ^ „Coronary heart disease”. ADAM. Accesat în . 
  7. ^ Wong, ND (mai 2014). „Epidemiological studies of CHD and the evolution of preventive cardiology”. Nature reviews. Cardiology. 11 (5): 276–89. PMID 24663092. 
  8. ^ a b GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442. 
  9. ^ a b c d „What Are the Signs and Symptoms of Coronary Heart Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  10. ^ a b „Coronary Artery Disease (CAD)”. cdc.gov. . Accesat în . 
  11. ^ Mehta, PK; Wei, J; Wenger, NK (). „Ischemic heart disease in women: A focus on risk factors”. Trends in cardiovascular medicine. PMID 25453985. 
  12. ^ a b Mendis, Shanthi; Puska,, Pekka; Norrving, Bo (). Global atlas on cardiovascular disease prevention and control (PDF) (ed. 1st ed.). Geneva: World Health Organization in collaboration with the World Heart Federation and the World Stroke Organization. pp. 3–18. ISBN 9789241564373.  Lipsește |last1= în Authors list (ajutor)
  13. ^ Charlson, FJ; Moran, AE; Freedman, G; Norman, RE; Stapelberg, NJ; Baxter, AJ; Vos, T; Whiteford, HA (). „The contribution of major depression to the global burden of ischemic heart disease: a comparative risk assessment”. BMC medicine. 11: 250. PMID 24274053. 
  14. ^ „How Is Coronary Heart Disease Diagnosed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  15. ^ a b „How Can Coronary Heart Disease Be Prevented or Delayed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  16. ^ Desai, CS; Blumenthal, RS; Greenland, P (aprilie 2014). „Screening low-risk individuals for coronary artery disease”. Current atherosclerosis reports. 16 (4): 402. PMID 24522859. 
  17. ^ Boden, WE; Franklin, B; Berra, K; Haskell, WL; Calfas, KJ; Zimmerman, FH; Wenger, NK (octombrie 2014). „Exercise as a therapeutic intervention in patients with stable ischemic heart disease: an underfilled prescription”. The American journal of medicine. 127 (10): 905–11. PMID 24844736. 
  18. ^ a b c „How Is Coronary Heart Disease Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în .  Legătură externa în |website= (ajutor)
  19. ^ Deb, S; Wijeysundera, HC; Ko, DT; Tsubota, H; Hill, S; Fremes, SE (). „Coronary artery bypass graft surgery vs percutaneous interventions in coronary revascularization: a systematic review”. JAMA. 310 (19): 2086–95. PMID 24240936. 
  20. ^ Rezende, PC; Scudeler, TL; da Costa, LM; Hueb, W (). „Conservative strategy for treatment of stable coronary artery disease”. World journal of clinical cases. 3 (2): 163–70. PMID 25685763. 
  21. ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Murray, CJ; Naghavi, M (). „Temporal trends in ischemic heart disease mortality in 21 world regions, 1980 to 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1483–92. PMID 24573352. 
  22. ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Flaxman, A; Murray, CJ; Naghavi, M (). „The global burden of ischemic heart disease in 1990 and 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1493–501. PMID 24573351. 
  23. ^ a b Centers for Disease Control and Prevention, (CDC) (). „Prevalence of coronary heart disease--United States, 2006-2010”. MMWR. Morbidity and mortality weekly report. 60 (40): 1377–81. PMID 21993341.