Boală arterială coronariană
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2016 |
| Acest articol are nevoie de atenția unui expert în medicină. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
| Boală arterială coronariană | |
 Imagine ilustrând arterioscleroză într-o arteră coronară. | |
| Specialitate | cardiologie pediatric cardiac surgery[*]  |
|---|---|
| Cauze | arterioscleroză[*] |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 410-414, 429.2 |
| ICD-10 | I20-I25 |
| ICD-11 | |
| ICD-9-CM | 410-414.99[1] 414.0[1] 414.9[1] 414.00[2] |
| MedlinePlus | 007115 |
| eMedicine | radio/192 |
| Patient UK | Boală arterială coronariană |
| MeSH ID | D003324 |
Modifică date / text  | |
Boala arterială coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI),[3] boala ateriosclerotică a inimii,[4] boala ateriosclerotică cardiovasculară,[5] și boala coronariană,[6] reprezintă un grup de boli ce include: angina stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și decesul cardiac subit.[7] Se încadrează din grupul bolilor cardiovasculare, fiind cel mai frecvent tip al acestora.[8]
Simptome
modificareUn simptom comun este durerea în piept sau disconfortul ce s-ar putea resimți în umăr, braț, spate, gât sau maxilar.[9] Ocazional, poate fi resimțit ca un fenomen de arsuri în capul pieptului.[9] De obicei, simptomele apar în timpul exercițiilor sau stresului emoțional, durează mai puțin de câteva minute, iar persoana se simte mai bine după odihnă.[9] Ar mai putea apărea și dificultăți în respirație, iar uneori nu sunt prezente simptome.[9] Primul semn este, de obicei, un atac de cord.[10] Alte complicații includ insuficiența cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii.[10]
Cauze și diagnoză
modificareFactorii de risc includ, printre altele: tensiune arterială crescută, fumatul, diabetul, lipsa de exercițiu, obezitatea, colesterolul ridicat, dieta precară și alcoolul în exces.[11][12] Alte riscuri includ depresia.[13] Mecanismul de bază implică arterioscleroza a arterelor inimii.[12] Un număr de teste ar putea ajuta diagnosticarea, printre altele, aflându-se: electrocardiograma, testarea stresului cardiac, și angiograma coronariană.[14]
Prevenire și tratament
modificarePrevenția se face printr-o dietă sănătoasă, exerciții regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și lipsa fumatului.[15] Uneori sunt utilizate, de asemenea, medicamente pentru diabet, nivel ridicat al colesterolului și tensiune arterială crescută.[15] Există dovezi puține pentru screening-ul persoanelor cu un risc scăzut sau care nu prezintă simptome.[16] Tratamentul implică aceleași măsuri ca și prevenția.[17][18] Ar putea fi recomandate medicamente suplimentare, precum aspirina, beta-blocantele sau nitroglicerina.[18] Procedurile precum intervenția coronariana percutanată (ICP) sau intervenția chirurgicală pentru bypass coronarian (ICBC) ar putea fi utilizate în cazuri severe.[18][19] La persoanele cu BAC stabil este neclar dacă ICP sau ICBC îmbunătățesc speranța de viață față de alte tratamente sau scad riscul unui atac de cord.[20]
Epidemiologie
modificareÎn anul 2013, BAC a înglobat cea mai comună cauză de deces la nivel global, ducând la 8,14 milioane de decese (16,8%) față de 5,74 milioane de decese (12%) în 1990.[8] Riscul de deces din cauza BAC la o anumită vârstă a scăzut între anii 1980 și 2010, în special în țările dezvoltate.[21] De asemenea, riscul de deces din cauza BAC pentru o anumită vârstă a scăzut și între 1990 și 2010.[22] În Statele Unite ale Americii, în 2010, aproximativ 20% dintre persoanele de peste 65 de ani au suferit de BAC, 7% între vârstă de 45 și 64 de ani, și 1,3% între 18 și 45 de ani.[23] Ratele sunt mai ridicate în rândul bărbaților dintr-o anumită categorie de vârstă.[23]
Referințe
modificare- ^ a b c Disease Ontology, accesat în
- ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Bhatia, Sujata K. (). Biomaterials for clinical applications (ed. Online-Ausg.). New York: Springer. p. 23. ISBN 9781441969200.
- ^ „Coronary heart disease - causes, symptoms, prevention”. Southern Cross Healthcare Group. Accesat în .
- ^ Faxon, D. P. (). „Atherosclerotic Vascular Disease Conference: Executive Summary: Atherosclerotic Vascular Disease Conference Proceeding for Healthcare Professionals From a Special Writing Group of the American Heart Association”. Circulation. 109 (21): 2595–2604. doi:10.1161/01.CIR.0000128517.52533.DB.
- ^ „Coronary heart disease”. ADAM. Accesat în .
- ^ Wong, ND (mai 2014). „Epidemiological studies of CHD and the evolution of preventive cardiology”. Nature reviews. Cardiology. 11 (5): 276–89. PMID 24663092.
- ^ a b GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (). „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID 25530442.
- ^ a b c d „What Are the Signs and Symptoms of Coronary Heart Disease?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în . Legătură externa în
|website=(ajutor) - ^ a b „Coronary Artery Disease (CAD)”. cdc.gov. . Accesat în .
- ^ Mehta, PK; Wei, J; Wenger, NK (). „Ischemic heart disease in women: A focus on risk factors”. Trends in cardiovascular medicine. PMID 25453985.
- ^ a b Mendis, Shanthi; Puska,, Pekka; Norrving, Bo (). Global atlas on cardiovascular disease prevention and control (PDF) (ed. 1st ed.). Geneva: World Health Organization in collaboration with the World Heart Federation and the World Stroke Organization. pp. 3–18. ISBN 9789241564373. Lipsește
|last1=în Authors list (ajutor) - ^ Charlson, FJ; Moran, AE; Freedman, G; Norman, RE; Stapelberg, NJ; Baxter, AJ; Vos, T; Whiteford, HA (). „The contribution of major depression to the global burden of ischemic heart disease: a comparative risk assessment”. BMC medicine. 11: 250. PMID 24274053.
- ^ „How Is Coronary Heart Disease Diagnosed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în . Legătură externa în
|website=(ajutor) - ^ a b „How Can Coronary Heart Disease Be Prevented or Delayed?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. Accesat în . Legătură externa în
|website=(ajutor) - ^ Desai, CS; Blumenthal, RS; Greenland, P (aprilie 2014). „Screening low-risk individuals for coronary artery disease”. Current atherosclerosis reports. 16 (4): 402. PMID 24522859.
- ^ Boden, WE; Franklin, B; Berra, K; Haskell, WL; Calfas, KJ; Zimmerman, FH; Wenger, NK (octombrie 2014). „Exercise as a therapeutic intervention in patients with stable ischemic heart disease: an underfilled prescription”. The American journal of medicine. 127 (10): 905–11. PMID 24844736.
- ^ a b c „How Is Coronary Heart Disease Treated?”. http://www.nhlbi.nih.gov/. . Accesat în . Legătură externa în
|website=(ajutor) - ^ Deb, S; Wijeysundera, HC; Ko, DT; Tsubota, H; Hill, S; Fremes, SE (). „Coronary artery bypass graft surgery vs percutaneous interventions in coronary revascularization: a systematic review”. JAMA. 310 (19): 2086–95. PMID 24240936.
- ^ Rezende, PC; Scudeler, TL; da Costa, LM; Hueb, W (). „Conservative strategy for treatment of stable coronary artery disease”. World journal of clinical cases. 3 (2): 163–70. PMID 25685763.
- ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Murray, CJ; Naghavi, M (). „Temporal trends in ischemic heart disease mortality in 21 world regions, 1980 to 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1483–92. PMID 24573352.
- ^ Moran, AE; Forouzanfar, MH; Roth, GA; Mensah, GA; Ezzati, M; Flaxman, A; Murray, CJ; Naghavi, M (). „The global burden of ischemic heart disease in 1990 and 2010: the Global Burden of Disease 2010 study”. Circulation. 129 (14): 1493–501. PMID 24573351.
- ^ a b Centers for Disease Control and Prevention, (CDC) (). „Prevalence of coronary heart disease--United States, 2006-2010”. MMWR. Morbidity and mortality weekly report. 60 (40): 1377–81. PMID 21993341.