Bora (vânt)

Bora este un vânt rece, uscat și puternic, care suflă dinspre nord-est, în special în regiunile de coastă ale Mării Adriatice, care afectează, în principal, partea estică a Italiei, Croația, Slovenia, dar și părți din Grecia și sudul Albaniei. O denumire similară este folosită pentru vânturile de nord-est în alte zone litorale din estul bazinelor Mării Negre și Mediteranei.

Numele

Este cunoscut în greacă ca μπόρα (mpóra, pronunțat bora) și italiană ca bora. Numele sârbo-croat bura și slovenul burja nu sunt înrudite etimologic cu bora; derivă din slava comună burja „furtună” (de la verbul *burĭti), iar sensul „bora” s-a dezvoltat mai târziu.^[1]

Aceeași origine ca a cuvântului bora se găsește în numele figurii mitologice grecești ale zeului Boreas (Βορέας) și a cuvântului grecesc modern pentru vântul de nord βοράς. Lingviștii istorici speculează că numele ar putea deriva dintr-o rădăcină protoindo-europeană * g ^w orh _x - „munte”, care a dat naștere în slavă la gora și în sanscrită giri-, ambele însemnând „munte”.^[2]

Caracteristici

Bora de pe Molo Audace din Trieste, februarie 2011

Bora schimbătoare poate fi adesea simțită în toată Croația Adriatică, pe litoralul muntenegrean, pe litoralul sloven, în Trieste și în restul coastei de est a Adriaticii. Suflă în rafale. Bora este mai frecventă în timpul iernii. Afectează zonele de coastă și slăbește în intensitate în larg.

Suflă cel mai tare atunci când o zonă polară de înaltă presiune se află deasupra munților acoperiți cu zăpadă din podișul interior din spatele lanțului muntos de coastă Dinaric și o zonă calmă de joasă presiune se află mai la sud, deasupra Adriaticii mai calde.^[3] Pe măsură ce aerul devine și mai rece și astfel mai dens noaptea, bora e mai puternic. Temperatura sa inițială este atât de scăzută încât chiar și cu încălzirea ocazionată de coborârea sa ajunge în zonele joase ca un vânt rece.^[4]

Vântul are două denumiri tradiționale diferite în zonele Italiei și Croației, în funcție de condițiile meteorologice asociate: „bora ușoară” (în italiană bora chiara) este o bora în prezența cerului senin de anticiclon, în timp ce norii ciclonici care se adună pe vârfurile dealurilor și se deplasează spre litoral cu ploaie sau zăpadă caracterizează „bora întunecată” (în italiană: bora scura, în croată skura bura).^[5]

Zonele afectate

Bora văzută dintr-un avion lângă Novalja, Croația (marea cu dungi albe)

Zona în care apar unele dintre cele mai puternice vânturi bora este lanțul muntos Velebit din Croația. Acest lanț montan de pe litoral, care se întinde pe 145 km, reprezintă o diviziune meteo-climatică uriașă între puternica clima continentală a interiorului, caracterizată prin diferențe semnificative de temperatură zi/noapte pe tot parcursul anului, și coasta Adriaticii, cu un climat mediteraneean. Bora apare deoarece aceste două sisteme meteorologice separate se întâlnesc și tind să se egalizeze peste lanțul muntos.

Senj în timpul valului de frig european din 2012

Navigarea pe mare în timpul borei poate fi o provocare și necesită prudență, în ceea ce privește pregătirea atât a ambarcațiunii, cât și a echipajului său. Valurile scurte, înalte, cu vârfuri albe sunt caracteristicile sale, îngreunând navigația. Picăturile mici formate de vânt creează un așa-numit „fum de mare” care reduce vizibilitatea semnificativ. Marinarii cu experiență au un proverb: "Când bora navighează, tu nu o faci!"^[6] Navigarea poate fi extrem de periculoasă pentru un navigator neexperimentat în Canalul Velebit, deoarece vântul poate începe brusc într-o zi senină și calmă și poate duce la probleme majore, afectând frecvent și traficul rutier.

Bora de pe Platoul Karst, înfățișată în Gloria Ducatului de Carniola a lui Valvasor, secolul al XVII-lea

În apropierea orașelor Senj, Stara Novalja, Karlobag și în partea sudică al tunelului Sveti Rok din Croația, poate atinge viteze de până la 220 km/h. La 21 decembrie 1998, viteza unei rafale pe podul Maslenica (la nord de Zadar) a atins recordul de 69 m/s sau 248 km/h.^[7] ^[8] Pe acea parte a autostrăzii au fost instalate paveze de vânt.^[9] În perioada 22-25 decembrie 2003, pe autostrada A1, lângă tunelul Sveti Rok, s-a măsurat viteza de 304 km/h, dar acesta nu este considerat un record oficial deoarece instrumentele nu au fost calibrate pentru o astfel de viteză.^[10]

După catastrofa borei, Novorossiisk 1997

Incidente în care Marea Adriatică a ajuns acoperită de gheață în timpul unei furtuni bora au fost înregistrate în 1956 în Senj și în 1963 în Makarska.^[11] Durata maximă a vântului intens constant de bora a fost măsurată la 67–68 de ore în Dalmația.^[11] În februarie 2012, în timpul valului de frig european de la începutul anului 2012, țărmul din Senj a înghețat și s-a adunat zăpadă după ce o bora de 150 de km/h a scăzut temperatura la -14 °C, cu valuri de 7 metri înălțime. Bora a smuls copacii din sol și a distrus acoperișurile caselor.^[12] Pe insula Pag, Bora a aruncat peștii din mare. În multe orașe de coastă croate, apa dulce a înghețat în interiorul conductelor.^[13]

Vânturile puternice de bora apar și în Golful Țemes al Mării Negre, lângă portul rusesc Novorossiisk, unde sunt cunoscute sub numele de nordost ("nord-est").^[14] Pot atinge viteze de până la 220 km/h.

Note

^ Snoj, Marko (2003). Slovenski etimološki slovar (ed. 2). Ljubljana: Modrijan. p. 66. ISBN 961-6465-37-6.
^ J. P. Mallory; D. Q. Adams (24 august 2006). The Oxford Introduction to Proto-Indo-European and the Proto-Indo-European World. OUP Oxford. pp. 121–. ISBN 978-0-19-928791-8.
^ F. von Wrangel, "Die Ursachen der Bora in Noworossisk", Repertorium für Meteorologie 40 (1876:238-40); the bora of the Karst was described by F. Seidel, "Bermerkungen über die Karstbora", ''M.Z. 8 (1891:232-35), noted by Julius (von) Hann, Handbook of Climatology Robert DeCourcy Ward, tr. (1903): vezi Petra Seibert, "Hann’s Thermodynamic Foehn In the Adriatic tradition, the bora comes from three mouths: Trieste, Rijeka and Senj. Theory and its Presentation in Meteorological Textbooks in the Course of Time" Arhivat în 26 octombrie 2020, la Wayback Machine..
^ v. Hann 1903.
^ Tumpić, Marino (17 ianuarie 2017). „Škura bura”. Regional Express. Pula, Croatia: Express Agencija d.o.o. Accesat în 29 decembrie 2022.
^ „Croatia Wind – Sailing tips – Sailing Europe”. SailingEurope.
^ Bajić et al. 2001, p. 501.
^ Radić, Šavor & Puž 2018.
^ Sesar & Krečak 2005.
^ Tumpić, Marino (17 ianuarie 2017). „Škura bura”. Regional Express. Pula, Croatia: Express Agencija d.o.o. Accesat în 29 decembrie 2022.
^ ^a ^b Volarić & Nikolić 2014, p. 93.
^ „Pogledajte kako je jučer bilo u Senju: Bura nosi sve pred sobom, diže čak i krovove!”.
^ „Bura izbacuje ribu na obalu, u riječkoj bolnici selili pacijente”.
^ „A book about bora”. Arhivat din original la 11 decembrie 2014. Accesat în 6 decembrie 2014.

Bibliografie

Bajić, Alica; Peroš, Bernardin; Vučetić, Višnja; Žibrat, Zvonko (2001). „Opterećenje vjetrom – meteorološka podloga za hrvatske norme” [Wind load – a meteorological basis for Croatian standards]. Građevinar (în croată). Hrvatski savez građevinskih inženjera. 53 (8). ISSN 1333-9095.
Radić, Jure; Šavor, Zlatko; Puž, Goran (23 martie 2018). „Report: Extreme Wind and Salt Influence on Adriatic Bridges”. Structural Engineering International. 13 (4): 242–245. doi:10.2749/101686603777964487.
Sesar, Petar; Krečak, Ana (1 ianuarie 2005). „Impact of wind on Croatian highways and bridges”. IABSE Symposium Report. 90 (11): 23–29. doi:10.2749/222137805796270469.
Volarić, Božena; Nikolić, Davor (2014). „Zaleđivanje istočne obale Jadrana” [Icing of the sea on the eastern Adriatic coast]. Croatian Meteorological Journal. Hrvatsko meteorološko društvo. 48/49 (48/49). ISSN 1849-0700.

Lectură suplimentară

Hann, Julius. (1903). Handbook of Climatology (Robert DeCourcy Ward, tr.). New York: MacMillan. OCLC 3592809

Vezi și

Volkswagen Bora - denumit după vânt

[1] Snoj, Marko (2003). Slovenski etimološki slovar (ed. 2). Ljubljana: Modrijan. p. 66. ISBN 961-6465-37-6.

[MalloryAdams2006-2] J. P. Mallory; D. Q. Adams (24 august 2006). The Oxford Introduction to Proto-Indo-European and the Proto-Indo-European World. OUP Oxford. pp. 121–. ISBN 978-0-19-928791-8.

[3] F. von Wrangel, "Die Ursachen der Bora in Noworossisk", Repertorium für Meteorologie 40 (1876:238-40); the bora of the Karst was described by F. Seidel, "Bermerkungen über die Karstbora", ''M.Z. 8 (1891:232-35), noted by Julius (von) Hann, Handbook of Climatology Robert DeCourcy Ward, tr. (1903): vezi Petra Seibert, "Hann’s Thermodynamic Foehn In the Adriatic tradition, the bora comes from three mouths: Trieste, Rijeka and Senj. Theory and its Presentation in Meteorological Textbooks in the Course of Time" Arhivat în 26 octombrie 2020, la Wayback Machine..

[4] v. Hann 1903.

[Tumpić2017-5] Tumpić, Marino (17 ianuarie 2017). „Škura bura”. Regional Express. Pula, Croatia: Express Agencija d.o.o. Accesat în 29 decembrie 2022.

[6] „Croatia Wind – Sailing tips – Sailing Europe”. SailingEurope.

[FOOTNOTEBajićPerošVučetićŽibrat2001501-7] Bajić et al. 2001, p. 501.

[FOOTNOTERadićŠavorPuž2018-8] Radić, Šavor & Puž 2018.

[FOOTNOTESesarKrečak2005-9] Sesar & Krečak 2005.

[Tumpić20172-10] Tumpić, Marino (17 ianuarie 2017). „Škura bura”. Regional Express. Pula, Croatia: Express Agencija d.o.o. Accesat în 29 decembrie 2022.

[FOOTNOTEVolarićNikolić201493-11] Volarić & Nikolić 2014, p. 93.

[12] „Pogledajte kako je jučer bilo u Senju: Bura nosi sve pred sobom, diže čak i krovove!”.

[13] „Bura izbacuje ribu na obalu, u riječkoj bolnici selili pacijente”.

[14] „A book about bora”. Arhivat din original la 11 decembrie 2014. Accesat în 6 decembrie 2014.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]