Boris Arseniev
| Boris Arseniev | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Борис Константинович Арсеньев |
| Născut | 1874 sau 1880 Imperiul Rus |
| Decedat | 7 noiembrie 1925 Paris, Franța |
| Părinți | Konstantin Konstantinovici Arseniev[*][1] Eugenie Alvenue von Hohendachs[*][1]  |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | diplomat șambelan[*] poet |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Al 25-lea (ultimul) viceguvernator al guberniei Basarabia | |
| În funcție 1915 – 1917 | |
| Precedat de | Serghei Evreinov |
| Prim-secretar al Ambasadei ruse din București | |
| În funcție 1913 – 1915 | |
| Consul general la Bombay | |
| În funcție 1910 – 1912 | |
| Prim-secretar al misiunii diplomatice ruse de la Beijing | |
| În funcție 1908 – 1909 | |
| Alma mater | Aleksandrovski liței[*] () |
| Profesie | diplomat |
Modifică date / text  | |
Boris Konstantinovic Arseniev (în rusă Борис Константинович Арсеньев; n. 1874[2] – d. , Paris, Franța) a fost un diplomat și om de stat rus, ultimul viceguvernator al Basarabiei.
Origine modificare
Născut în familia unui scriitor celebru, persoană publică și unul dintre cei mai de seamă organizatori ai advocării rusești prerevoluționare, Constantin Constantinovici Arseniev (1837-1919) și Eugenia Ivanovna, fiind un aristocrat german care a acceptat ortodoxia și a muncit din greu pentru caritate.[3]
Fratele mai mare Eugen (1872-1938), fratele Constantin (? —1900), sora mai mică Maria (1881-1937).[4]
Biografie modificare
În 1896 a absolvit Liceul imperial „Aleksandrovsk” din Sankt Petersburg și s-a angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În 1898 a fost numit secretar al Consulatului rus de la Iași. Ulterior a activat ca consul plural la Beirut, și ca al doilea secretar la misiunile din Tokyo și Atena.
Între 1908–1909 a fost prim-secretar al misiunii diplomatice ruse de la Beijing. În același timp, a fost un rezident al spionajului militar rus din Extremul Orient. Arseniev considera că Japonia nu va ataca singură Rusia, ci o va face cu mâinile Chinei.
În toamna anului 1908, l-a asistat pe colonelul Gustav Mannerheim în timpul sejurului său de 64 de zile de la Beijing, în timpul expediției în nordul și vestul Imperiului Qing.
Între 1910 și 1912 a fost Consul general în Bombay și apoi în Calcuta. În 1912, Arseniev s-a întâlnit cu Dalai Lama al XIII-lea, tot atunci fiind ridicat în rang de consilier de instanță.[5]
În 1914 a fost un consilier al instanței.
Între 1913–1915 a fost prim-secretar al Ambasadei ruse din România.
Emigrare modificare
După Revoluția din Octombrie a emigrat în Franța, acolo fiind atașat la Marele duce Nicolai Nicolaevici.
Referințe modificare
- ^ a b The Peerage
- ^ Предварительный список российских дипломатов,оставшихся в эмиграции после Октября 1917 г. (PDF) (în rusă)
- ^ Воскресенско-Покровский женский монастырь в Нежадово
- ^ Заклеймённые властью
- ^ Глава 3. Время империи Цин (часть 2) | Сохраним Тибет! Далай-лама: биография, новости, события, фото
Legături externe modificare
- ru Предварительный список российских дипломатов,оставшихся в эмиграции после Октября 1917 г. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ru Заклеймённые властью. Анкеты, письма, заявления политзаключенных в Московский Политический Красный Крест и Помощь политзаключенным, во ВЦИК, ВЧК-ОГПУ-НКВД