Wikipedia

Botanică

(Redirecționat de la Botanist)
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Botanica (din limba greacă, βοτάνη = "iarbă") este știința plantelor – o ramură clasică a biologiei care stă alături de alte ramuri clasice ca anatomia, histologia, biologia celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri moderne ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica.

Botanica este știința plantelor

Până în prezent au fost descrise peste 500.000 de specii de plante, care, atât pentru studiile specialiștilor, cât și pentru informarea marelui public, au trebuit sa fie clasificate și denumite.

Clasificarea organismelor s-a făcut în 5 unități sistematice mari, denumite regnuri, și anume: Monera, Protozoa, Fungi, Plantae și Animalia. Plantele fac parte din regnul Plantae. Regnurile, la rândul lor, au fost împărțite în unități din ce în ce mai mici ca: încrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. Pe lângă acestea au mai fost introduse în unele cazuri și unități sistematice intermediare, precum subîncrengătura, supraclasa etc. Denumirea speciilor de plante, ca și denumirea celorlalte specii de organisme, se face folosindu-se nomenclatura binară.

Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale.

Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante. Cele mai importante sunt Cauzele plantelor și Cercetarea plantelor în nouă cărți. Teofrast elaborează un sistem de clasificare a plantelor care s-a folosit până în secolul XVIII. Un rol deosebit în dezvoltarea acestei științe au avut pe plan mondial cercetători ca Nehemiah Grew (1628–1711), fondatorul anatomiei plantelor, John Ray (1626–1704), fondatorul taxonomiei plantelor, Rudolf Camerer (1665–1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707–1778), genial botanist al secolului XVIII.

Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650–1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846–1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816–1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875–1959), marele ctitor al Florei României, Emanoil C. Teodorescu (1866–1949) întemeietorul școlii de algologie din România și Traian Săvulescu (1889–1963), fondatorul școlii românești de fitopatologie.

Bibliografie

modificare
  • Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mică enciclopedie. Ediția a III-a Revăzută și completată. Editura Enciclopedică. București, 2000
  • Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
  • Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Enciclopedie de biologie. București: ALL Educational, 2007
  • Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  • Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  • Elizabeth Martin. Oxford - Dictionar de biologie. Editura Univers Enciclopedic. 1999
  • Iuliu Morariu. Botanica generală și sistematică cu noțiuni de geobotanică. Ediția a III-a. Editura Ceres, București, 1973
  • Iuliu Morariu, Ioan Todor. Botanică sistematică. Ediția a II-a revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1972
  • Ioan Hodișan, Ioan Pop. Botanică sistematică. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1976
  • Alexandru Buia, Ștefan Péterfi. Botanica agricolă. Vol. I. Morfologia. Editura Agro-Silvică. București.1965
  • Alexandru Buia, Anton Nyárády, Mihai Răvăruț. Botanica agricolă. Vol. II. Sistematica plantelor. Editura Agro-Silvică. București.1965
  • Ioan Ciobanu. Morfologia plantelor. Ediția a II-a, revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1971
  • Gabriela Șerbănescu-Jitariu, Constantin Toma. Morfologia și anatomia plantelor. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1980
  • Ioan Grințescu. Botanica. Ediția a II-a revizuită și îmbunătățită sub coordonarea dr. Marin Andrei și dr. Natalia Rădulescu-Mitroiu. Editura Științifică și Enciclopedică. București, 1985
  • Elena Săvulescu. Botanică. Morfologia plantelor. USAMVB – București, 2009.
  • Elena Săvulescu. Botanică sistematică. 2010
  • Botnariuc N. Biologie generală Editia a II-a Editura Didactică și pedagogică, București 1979
  • Nicolae Ștefan, Adrian Oprea. Botanică sistematică. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași 2007
  • Natalia Rădulescu-Mitroiu. Embriologie vegetala. Editura Universității București, 1976
  • Ceaușescu I., Mohan Gh., Din viața si opera marilor biologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
  • Crăciun T., Crăciun L.L., Dictionar de Biologie, Editura Albatros, 1989, pag. 52;
  • Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura "Scaiul", București, 1993
  • Mohan G., Gavrilă L., Ardelan A., Pârvu C., Istoria biologiei în date, Editura All, 1996
  • Vaczy C., Dicționar botanic poliglot, Editura Științifică si Enciclopedică, București, 1980
  • Dicționar Encilopedc vol. 1, Editura Enciclopedică, București, 1993
  • Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - Dicționar, Editura Științifică si Enclopedică, București, 1982

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de botanică


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Botanică&oldid=15659570