Braslav, Duce al Panoniei

Braslav (fl. 882–896) a fost un nobil franco-slav cu titlul de dux (duce), guvernator al Pannoniei de Jos între anii 884 și 896 și supus al lui Arnulf de Carintia. A participat la Războiul franco-morav (882-884) și la invazia francilor în Moravia (891-892). El a fost menționat ultima dată atunci când Arnulf i-a încredințat Pannonia, pentru a asigura apărarea frontierei france împotriva maghiarilor (896), care au ocupat ulterior toată Pannonia și și-au continuat incursiunea în Italia.

Braslav
Duce al Pannoniei de Jos
Duce al Pannoniei de Jos
Teritoriile guvernate de Braslav
Duce al Pannoniei de Jos882896
Titluri
Dux (duce)
OcupațieDuce, vasal al Imperiului Carolingian

ContextModificare

În anii 882-884 a avut loc un război sângeros între Arnulf de Carintia și Svatopluk I al Moraviei, în timpul căruia așezările omenești din Pannonia și de la Dunăre au suferit cel mai mult. Se spune că Svatopluk ar fi „măcelărit ucigător și înverșunat ca un lup, a distrus mult prin foc și sabie”.[1] Cei doi conducători au convenit asupra păcii în 884.

BiografieModificare

Prinț slav[1][2] și înflăcărat loialist franc, potrivit Annales regni Francorum, Braslav a fost „Ducele Pannoniei Inferior” (Pannonia inferior cum duce Braslao ad officium rediit).[3] El a condus o provincie cuprinsă între râurile de la Drava la Sava (în Slavonia modernă).[1] A luat parte în anul 884 la semnarea tratatului de pace franco-morav de la Tulln.[1]

Cândva în cursul anului 891, potrivit Analelor de la Fulda, Arnulf a trimis în Moravia o delegație condusă de margraful Arbo pentru a reînnoi pacea.[4] O scrisoare scrisă de margraf a anunțat curând că delegații se întorceau de la Svatopluk și că moravii care acceptaseră „să se dea în prietenie”.[4] Cu toate acestea, Svatopluk și-a încălcat promisiunile, astfel încât Arnulf a decis să invadeze Moravia în 891.[5] Arnulf s-a întâlnit mai întâi cu Braslav, dux-ul slav de pe râul Sava, a ridicat apoi o armată de franconi, bavarezi și alemani și, de asemenea, a recrutat maghiari pentru campania lui (pentru recrutarea din urmă, cronicarii ottonieni l-au învinovățit pe Arnulf pentru că i-a dezlănțuit pe maghiari împotriva Europei).[6] Braslav a participat la campania din 892.[2]

După moartea lui Svatopluk în anul 894, maghiarii au făcut ravagii în Pannonia, devenind inamici ai lui Arnulf și amenințând Pannonia Francă.[1] Situația critică a apărut după ce maghiarii au ocupat bazinul panonic cuprins între Tisa și Dunăre.[1] Astfel, în 895[2] sau 896,[1][7] Arnulf i-a încredințat lui Braslav stăpânirea Pannoniei cu localitatea Mosapurc (actualul Zalavár, Ungaria),[1][2] întărind astfel apărarea frontierei sale sud-estice.[1] Arnulf și Braslav nu i-au putut opri pe maghiari,[1] care au ocupat întreaga Pannonia. Braslav a fost menționat pentru ultima oară într-o sursă datând din anul 898, timp în care o mare armată maghiară a pătruns pentru prima dată în Italia, traversând teritoriile slave.[8]

MoștenireModificare

Istoricii consideră că orașul Bratislava, capitala Slovaciei, a fost numit după Braslav (Brezalauspurc, 907).[1]

În istoriografia croată modernă, el este numit prinț croat.[9]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d e f g h i j k Luthar, Oto (). The Land Between: A History of Slovenia. Peter Lang. pp. 104, 110–111. ISBN 978-3-631-57011-1. 
  2. ^ a b c d Timothy Reuter; Rosamond McKitterick (). The New Cambridge Medieval History: Volume 3, C.900-c.1024. Cambridge University Press. pp. 538–. ISBN 978-0-521-36447-8. 
  3. ^ Brašnić 1871, p. 8.
  4. ^ a b Bowlus 1994, p. 223.
  5. ^ Bowlus 1994, pp. 224–225.
  6. ^ Bowlus 1994, pp. 225–227, 233.
  7. ^ Gyula Kristó (). Hungarian History in the Ninth Century. Szegedi Középkorász Műhely. p. 195. ISBN 978-963-482-113-7. 
  8. ^ Kos, Milko (). Istorija Slovenaca od doseljenja do petnaestog veka. Prosveta. p. 129. 
  9. ^ Ivo Supičić (). Croatia in the early middle ages: a cultural survey. Philip Wilson. p. 136. ISBN 978-0-85667-499-0. 

BibliografieModificare