Brendan Behan

Brendan Behan cu Jackie Gleason
Date personale
Născut9 februarie 1923
Dublin, Irlanda
Decedat20 martie 1964 (la 41 de ani)
Dublin, Irlanda
ÎnmormântatReilig Ghlas Naíon[*][[Reilig Ghlas Naíon (cemetery in Glasnevin, Dublin, Ireland; largest non-denominational cemetery in the country)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (diabet zaharat) Modificați la Wikidata
PărințiStephen Behan[*][[Stephen Behan (Irish soldier (1891–1967))|​]]
Kathleen Behan[*][[Kathleen Behan (Irish republican and folk singer (1889-1984))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriBrian Behan[*][[Brian Behan (Irish writer and trade unionist (1926-2002))|​]]
Doiminic Ó Beacháin[*][[Doiminic Ó Beacháin (scriitor irlandez)|​]]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBeatrice Behan[*][[Beatrice Behan (Irish artist, author and botanical collector (1925-1993))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Irlanda Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Limbi vorbitelimba engleză[1][2]
Limba irlandeză[2] Modificați la Wikidata
StudiiInstitiúid Teicneolaíochta Bhaile Átha Cliath[*][[Institiúid Teicneolaíochta Bhaile Átha Cliath (higher education institution in Ireland)|​]]
Activitatea literară
Activ ca scriitor1942–1964
LimbiLimba irlandeză  Modificați la Wikidata
Subiectelupta irlandezilor republicani
Specie literarăpoezie, proză, teatru
Opere semnificativeThe Quare Fellow[*][[The Quare Fellow |​]]
The Hostage[*]
Borstal Boy[*][[Borstal Boy |​]]  Modificați la Wikidata

Brendan Francis Behan (se pronunță: bi'hæn) (irlandeză: Breandán Ó Beacháin) (n. , Baile Átha Cliath, Statul Liber Irlandez – d. , Dublin, Irlanda) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg irlandez ce a scris în limba irlandeză cât și în limba engleză. De asemenea, el a sprijinit Republicanismul Irlandez și a fost voluntar în Armata Republicană Irlandeză[7].

Viața și activitatea literară modificare

Behan, unul dintre cei mai de succes dramaturgi irlandezi din secolul al XX-lea, a încercat o formulă dramatică situată între tendințele protestatare ale tinerilor furioși (v. Angy Young Men, The) și dezamăgirea din teatrul absurdului.[8] A luptat încă din copilărie contra englezilor, fiind trimis de aceștia la școala de corecție și apoi la închisoare.[9] Anii îndelungați de recluziune descriși în autobiografia „Borstal Boy”[10] (Băiatul de la școala de corecție, 1958), au constituit sursa primei sale lucrări dramatice, piesa de atmosfera „The Quare Fellow” (Candidat la spânzurătoare, 1955). Ca epigon al lui Sean O'Casey și influențat într-o oarecare măsură de Brecht, scrie piesa „The Hostage” (Ostaticul, 1958), inspirată din luptele pentru eliberarea Irlandei și subliniind, cu accente dramatice, grotești și cu umor popular, tipic irlandez, absurditatea războiului și fațărniciei politicianismului.[11]

Pe 8 decembrie 2003, la aproape 40 de la moartea lui Brendan, în Dublin, a fost inaugurată o statuie din bronz în mărime naturală a scriitorului stând pe o bancă.[12]

Citate modificare

  • Un bărbat este pe jumătate îndrăgostit de femeiea care îl ascultă.[13]
  • Niciun om nu-și poate descoperi propriile talente.[13]
  • Fii binecuvântată, soră! Fie ca toți fiii tăi să ajungă episcopi.[14]

Note modificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ a b „Brendan Behan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b Биэн Брендан, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b Brendan Behan, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ „Books and writers - Brendan Francis Behan”. Arhivat din original la . Accesat în .  horizontal tab character în |titlu= la poziția 21 (ajutor)
  8. ^ Ana Cartianu, pg. 35
  9. ^ Britannica accesat 2008-07-25
  10. ^ Brendan Behan - dramaturg și scriitor
  11. ^ Ana Cartianu, pg. 36
  12. ^ „Epilogue”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b Citate celebre
  14. ^ Revista Info[nefuncțională]

Legături externe modificare

Bibliografie modificare

  • Ana Cartianu și Ioan Aurel Preda, Dicționar al Literaturii Engleze, Editura Științifică, București, 1970, pg. 35/36