Bundeswehr
Forțele armate federale germane Bundeswehr | ||
---|---|---|
![]() | ||
Fondată | 12 noiembrie 1955 | |
Forma actuală | 3 octombrie 1990 | |
Categorii de arme | ![]() ![]() ![]() ![]() (Joint Support Service) ![]() (Joint Medical Service) | |
Sediul | Berlin, Bonn și Potsdam | |
Conducere | ||
Comandant Suprem | pe timp de pace: Ministerul de Apărare[1] Pe timp de război Cancelarul german | |
Ministrul Apărării | Annegret Kramp-Karrenbauer | |
Inspector General | General Eberhard Zorn | |
Resurse umane | ||
Vârsta de recrutare | 17 | |
Serviciu militar obligatoriu | Nu (suspendate pe 1 iulie 2011) | |
Personal activ | 178,171 (29 februarie 2016)[3] | |
Personal în rezervă | 40.000 (2014)[4] | |
Cheltuieli | ||
Buget | 34,4 miliarde €[5] (FY16) | |
Procent din PIB | 1.2% (FY16) | |
Industrie | ||
Furnizori interni | EADS Heckler & Koch Rheinmetall Krauss-Maffei Wegmann Howaldtswerke-Deutsche Werft Walther arms ThyssenKrupp | |
Furnizori externi | state membre ![]() ![]() | |
Importuri anuale | Volum de aproximativ 1 miliard $ (est. 2009) | |
Exporturi anuale | Volum de aproximativ 9 miliarde $ (est. 2009) | |
Modifică text ![]() |
Bundeswehr este un termen care definește armata, sau forțele militare de luptă ale Germaniei ca și personalul civil administrativ. Cuvântul este împrumutat din germană de la Bundeswehr, dar în română se scrie cu literă mică: bundeswehr. Conducerea supremă a bundeswehrului pe timp de pace este asigurată de Ministerul Federal al Apărării care decide și ia măsurile care se impun. În cazuri supreme de apărare națională conducerea este preluată de cancelarul german (Art. 115b din Constituție). Conducătorul militar suprem este generalul inspector al armatei sau amiralul. Răspunderea pentru cheltuielile financiare și materiale o poartă inspectorii de armată. Bundeswehrul este format din punct de vedere structural din Forțele Terestre (Heer), Forțele Aeriene (Luftwaffe), Marina Militară (Marine) și Serviciul Sanitar (Sanitätsdienst).
Distincția cea mai înaltă acordată în bundeswehr este Crucea de Fier.
Începând cu 1 iulie 2011 serviciul militar obligatoriu a fost suspendat (fără să se modifice constituția) și înlocuit cu un serviciu voluntar. Înainte de această dată refuzul unui tânăr de a se înrola era în anumite cazuri acceptat, de ex. pe bază de convingeri pacifiste, în care caz serviciul militar era înlocuit cu o perioadă de serviciu pe domenii sociale (fără armă). Și acest domeniu a fost înlocuit de un serviciu social voluntar. Există temeri că pe bază de voluntariat nu se vor întruni suficiente persoane pentru a acoperi nevoile și a atinge scopurile bundeswehrului.
Personalul Modificare
Personalul din bundeswehr se ridică la aproape 250.000 de bărbați și femei.[6]
Aceștia constau din:
- 187.500 militari de profesie și angajați pe termen;
- 34.534 militari care execută serviciul militar obligatoriu;
- 25.346 voluntari, care continuă serviciul militar obligatoriu.
Pe categorii de forțe armate, personalul este repartizat după cum urmează:
- 100.767 în Forțele Terestre (Heer),
- 45.697 în Forțele Aeriene (Luftwaffe),
- 18.437 în Forțele Navale (Marine),
- 55.397 în Serviciile armatei (Streitkräftebasis),
- 19.125 în Serviciul Sanitar Central (Zentraler Sanitätsdienst)
200 de parașutiști germani din Bundeswehr au fost trimiși pentru a sprijini trupele OSCE din Ucraina în 2014. Dintre aceștia 150 monitorizează cu drone încetarea focului în estul Ucrainei.[7]
Vezi și Modificare
Referințe Modificare
- ^ „Art 65a Basic Law”. Gesetze-im-internet.de. Accesat în .
- ^ „Art 115b Basic Law”. Gesetze-im-internet.de. Accesat în .
- ^ „Die Stärke der Streitkräfte [Personnel strength of German Armed Forces]”. . Accesat în .
- ^ International Institute for Strategic Studies (). The Military Balance 2015. London: Routledge. ISBN 1857437667.
- ^ „Germany to increase defence spending”. IHS Jane's 360. Accesat în .
- ^ Die Stärke der Bundeswehr - Numărul de persoane din bundeswehr
- ^ Bundeswehr se pregătește pentru o operațiune militară