Burgasko ezero

Burgasko ezero

Poziția	Bulgaria
Coordonate	42°29′51″N 27°23′32″E ({{PAGENAME}}) / 42.4975°N 27.3922°E
Suprafață	3.066,8992 ha
Cod Natura 2000	BG0000273
Modifică date / text

Burgasko ezero este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC^[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA^[2]) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 3.066,9 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Burgasko ezero este situat la coordonatele 42°29′51″N 27°23′32″E / 42.4975°N 27.3922°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Burgasko ezero a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 135 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

arie de protecție specială avifaunistică (în martie 2007)^[2]
arie specială de conservare (în martie 2021)^[1]^[3]^[4]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunea Marea Neagră, aria protejată conține 2 habitate naturale: Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi), Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).^[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:^[3]

păsări (123): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu păsărar (Accipiter nisus), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață pitică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), gârliță mică (Anser erythropus), acvilă țipătoare mare (Aquila clanga), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), Bucephala clangula, șorecarul comun (Buteo buteo), șorecar mare (Buteo rufinus), Calidris alba, fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristeiul de câmp (Crex crex), Cygnus columbianus bewickii, lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim de iarnă (Falco columbarius), Falco naumanni, șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel roșu (Falco tinnunculus), vânturel de seară (Falco vespertinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), cufundar polar (Gavia arctica), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), scoicar (Haematopus ostralegus), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș sur (Larus canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), Larus genei, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), pescăruș mic (Larus minutus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), sitar de mâl (Limosa limosa), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), becațină mică (Lymnocryptes minimus), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestrașul mare (Mergus merganser), Mergus serrator, prigoare (Merops apiaster), rață cu ciuf (Netta rufina), culic mare (Numenius arquata), Numenius phaeopus, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Oxyura leucocephala, vultur pescar (Pandion haliaetus), pelican creț (Pelecanus crispus), pelican mare alb (Pelecanus onocrotalus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), notatița cu ciocul subțire (Phalaropus lobatus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-roșu (Podiceps grisegena), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), cresteț cenușiu (Porzana parva), cristei de baltă (Rallus aquaticus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), lăstun de mal (Riparia riparia), chiră mică (Sterna albifrons), pescăriță mare (Sterna caspia), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră de mare (Sterna sandvicensis), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), călifar roșu (Tadorna ferruginea), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), nagâț (Vanellus vanellus)
amfibieni (2): buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), Triturus karelinii
mamifere (3): vidră de râu (Lutra lutra), Myomimus roachi, dihor pătat (Vormela peregusna)
nevertebrate (1): Coenagrion ornatum
pești (2): Alburnus mandrensis, boarță (Rhodeus amarus)
reptile (4): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 18 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 10 specii de nevertebrate, 10 specii de pești, 6 specii de reptile.^[3]

Note

^ ^a ^b Designation Order No. RD – 307/ 31.03.2021 (promulgated SG 48/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
^ ^a ^b Site classified as SPA by Council of Ministers Decision No. 122/02.03.2007 (promulgated SG 21/2007).
^ ^a ^b ^c „Natura 2000 Standard Data Form for Burgasko ezero”. Accesat în 30 mai 2024.
^ ^a ^b „Burgasko ezero”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

Vezi și

[sac-1] Designation Order No. RD – 307/ 31.03.2021 (promulgated SG 48/2021) issued by the Minister of Environment and Water.

[spa-2] Site classified as SPA by Council of Ministers Decision No. 122/02.03.2007 (promulgated SG 21/2007).

[n2k-3] „Natura 2000 Standard Data Form for Burgasko ezero”. Accesat în 30 mai 2024.

[biodiversity-4] „Burgasko ezero”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]