Wikipedia

Calea ferată Titu-Târgoviște-Pietroșița

cale ferată din România
(Redirecționat de la Calea ferată 104)
Titu-Târgoviște-Pietroșița Hm.
Magistrala:CFR 104
Lungime:66,9 km
Ecartament:1.435 mm
Viteză maximă:100 km/h
vKBHFa
0,0 Titu
vSTR
spre Pitești (901)
vHST
1,9 R.2 Titu
vHST
2,8 Dâmbovicioara h.
vBUE
DJ701A
vHST
6,6 Podu Rizii h.
vWBRÜCKE1
Dâmbovița
vHST
10,6 Bănești h.
vBUE
DJ722
vHST
13,5 Movila Dâmbovița h.
vBUE
DJ711C
vHST
15,9 Nucet
vHST
19,6 Cazaci h.
vBUE
DJ722
vHST
24,9 Văcărești h.
vWBRÜCKE1
vSKRZ-Au
DN72A
vBHF
32,1 Târgoviște
vSKRZ-Au
DN72
vHST
34,2 Romlux h.
vSKRZ-Ao
DN72A
SPLe
BUE
DJ712
HST
35,7 Teiș Hm.
hKRZWae
Ialomița
ABZgr+xr
spre Ploiești (302)
HST
38,1 Aninoasa Hm.
HST
39,1 Săteni h.
HST
42,1 Doicești
HST
43,6 Doicești h.
BUE
DJ712B
HST
45,7 Vulcana Pandele Hm.
HST
48,1 Scârlența h.
HST
50,1 Trainica h.
HST
53,2 Pucioasa Hm.
SKRZ-Au
DN71
HST
56,0 Moțăieni h.
HST
59,4 Fieni
HST
62,8 Țepeș Vodă h.
BUE
DJ715
hKRZWae
Țâța
KBHFe
66,9 Pietroșița Hm.

Calea ferată Titu - Târgoviște - Pietroșița (linia 104, în trecut linia 904) este o cale ferată secundară din România ce face parte din Magistrala CFR 100 (în trecut Magistrala CFR 900).

Are o lungime de 66,9km, este neelectrificată, dublă pe distanța Titu - Teiș Hm., simplă pe distanța Teiș Hm. - Pietroșița.

Pe această cale ferată circulă doi operatori, CFR Călători și Transferoviar Călători. CFR Călători a încetat să mai circule pe a doua jumătate din rută din 2019, mai exact tronsonul Târgoviște - Pietroșița, circulând doar pe tronsonul Titu - Târgoviște. Transferoviar Călători, însă, circulă pe întreaga cale ferată.

Istoric

modificare

Calea ferată Titu - Târgoviște - Pietroșița a avut o inaugurare care s-a realizat în trei etape cu o durată de aproximativ 28 de ani.

Prima inaugurare a fost realizată la data de 2 ianuarie 1884 pentru tronsonul Titu - Târgoviște. A doua inaugurare a fost realizată la data de 27 mai 1894 pentru următorul tronson Târgoviște - Pucioasa, iar ultima inaugurare a fost realizată la data de 12 noiembrie 1912, continuând linia de la Pucioasa la Pietroșița, astfel linia Titu - Târgoviște - Pietroșița fiind inaugurată complet.

Prin urmare a vechimii sale, linia Titu - Târgoviște - Pietroșița este una dintre cele mai vechi căi ferate inaugurate.

Tronsonul Târgoviște - Pietroșița

modificare

În ciuda investițiilor uriașe alocate de CFR pentru tronsonul Târgoviște - Pietroșița, precum și în Pietroșița suma de 9 milioane de lei în 2013,[1] acea rută avea să aibă pe parcursul istoriei sale, închideri și deschideri constante.[2]

Prima închidere

modificare

La data de 15 mai 2013, CFR S.A., prin decizia Ministerului de Transporturi, a declarat că renunță la segmentul Târgoviște - Pietroșița, începând cu data de 1 iunie, pe motiv că acestea „nu sunt rentabile” și că „acea zonă aduce mai multe pierderi decât câștiguri”.[3] Transportul de marfă rămânea să funcționeze pe acest segment.

Ca urmare a acestei decizii, s-a înregistrat pierderea a 300 de angajați ai CFR din Dâmbovița.[4] CFR a scos la licitație acest tronson, precum și preluarea a celor 300 de angajați de câștigătorul licitației.[5]

Această decizie a CFR a fost foarte controversată în rândul șefilor de gări și a mai multor politicieni din Dâmbovița.

Primarul Pietroșița, Ion Leonard Dicu, se temea de următoarea lovitură a hoților care urmau să fure și liniile ferate amplasate, care se zvonea că se planifică de o săptămână acest furt, după ce cu o zi înainte ca CFR să declare decizia, sute de metri cub de cabluri de telefon au fost furate pe ruta Fieni - Pietroșița.[6]

Șeful gării Fieni, Laurențiu Antim, crede că această decizie luată de CFR a fost luată „din pix, fiindcă cei din CFR Călători nu știu realitatea de pe teren”. De asemenea, Laurențiu Antim consideră că problemele financiare cu care se confrunta CFR nu ar fi rezolvate dacă începe să închidă linii. Totodată, Laurențiu Antim comentează faptul că numărul redus de pasageri este din pricina motivului că trenurile care circulau pe acest tronson sunt „puse doar pentru plimbare”, deoarece, mulți nu se puteau folosi de trenuri pentru a ajunge la muncă sau la școală din cauza orelor puse arbitrar ale trenurilor.[6]

Liderul sindicaliștilor CFR Dâmbovița, Liviu Stanciu, consideră că traseul era unul rentabil, considerând că CFR ar pierde bani din această alegere, adăugând faptul că „numai la stația Pucioasa, anul trecut, s-au vândut legitimații de călătorie în valoare de 120.000 de lei”.[6]

Timp de 2 ani, gările de pe ruta Târgoviște - Pietroșița rămân să fie închise. În această perioadă, a existat un neinteres a operatorilor feroviari și al statului român față de liniile ferate secundare. Singura susținere financiară realizabilă pentru această porțiune putea veni doar din partea consiliului județean Dâmbovița.[7]

A doua închidere

modificare

Pe data de 1 octombrie 2015, CFR Călători își reia activitatea pe tronsonul Târgoviște - Pietroșița.[8] Operatorul privat Transferoviar Călători avea să își înceapă și el activitatea de la data de 15 octombrie, pe linia Titu - Pietroșița.[9] Ca o consecință a opririi activităților timp de 2 ani, multe căi ferate și treceri de căi ferate nu au mai fost reabilitate, trecerile de căi ferate neavând bariere, cauzând trenurile să meargă cu o viteză mai redusă decât de-obicei, cauzând la rândul său întârzieri ale trenurilor.[10]

În februarie 2018, CFR anunță închiderea acestui tronson, care avea să aibă loc pe data de 1 martie 2018, pe motiv asemănător celui anterior, acest tronson fiind nerentabil, având călători puțini, dar și având probleme la căile ferate, precum eroziuni și surparea de taluz.[11]

La convingerile primarului Pietroșița și a mai multor politicieni din județ, CFR decide să redeschidă activitatea în septembrie 2018.[12][13]

A treia închidere

modificare

Redeschiderea tronsonului de către CFR a durat doar un an. În august 2019, CFR anunță închiderea tronsonului Târgoviște - Pietroșița pe data de 15 decembrie, pe motiv că „trenurile au un grad redus de utilizare și provoacă pierderi”.[14][1]

În decembrie 2019, după ce CFR a decis să renunțe la închiderea linii ferate Orăvița - Anina, s-a creat o petiție publică de către personale care foloseau linia Târgoviște - Pietroșița, adresată CFR, pentru a anula decizia de închidere a rutei afectate.[15]

În octombrie 2020, se vorbește despre redeschiderea linii ferate, primarul Pietroșița confirmând deschiderea sa pe 1 ianuarie.[16] Reînceperea activității pe acea linie a fost ulterior confirmată și de CFR în noiembrie, care anunță că operatorul privat Transferoviar Călători își va relua activitatea la data de 1 ianuarie 2021,[17] CFR Călători rămânând să opereze doar pe tronsonul Titu - Târgoviște.

Prelungirea căii ferate către Sinaia

modificare
Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vedeți Tunelul Izvor.

Înaintea începerii Primului Război Mondial din 1914, regele Ferdinand împreună cu CFR, acceptă și aprobă prelungirea căii ferate Titu - Târgoviște - Pietroșița, care avea să conecteze Pietroșița de Sinaia. Această decizie a fost luată în mod strategic, în contextul în care urma să înceapă Primul Război Mondial, astfel permițând o deplasare rapidă între Țara Românească și Ardeal.[18]

 
Proiecția aproximativă a tunelului.

Firma care avea să se ocupe de acest proiect era firma germană Julius Berger. Proiectul avea în plan un tunel care avea să pătrundă prin Munții Bucegi, mai exact prin Masivul Păduchiosul, proiectat ca o linie dreaptă cu o lungime de aproximativ 6 km.[19]

Lucrarea a început în ianuarie 1914 în ambele capete ale tunelului, mai exact în Moroeni și Sinaia. Avea un termen de execuție de 28 de luni și se lucra în mai multe schimburi, fiecare schimb având 8 ore. Declanșarea Primului Război Mondial a oprit complet lucrările la tunel în august 1914.[20]

Lucrările au reînceput prin 1938 dar șantierul a fost repede abandonat în 1939.[19]

Lucrarea a rămas în stagiul de proiect până în 1941, odată cu prezența trupelor naziste pe teritoriul României. Din pricina faptului că România s-a aliat cu Germania Nazistă în Al Doilea Război Mondial, a devenit o țară importantă pentru Germania, deoarece România exporta o cantitate semnificativă de petrol pentru aceștia.[21] Din acest motiv, Adolf Hitler, liderul Germaniei Naziste, îi cere mareșalului Ion Antonescu reînceperea lucrării pentru prelungirea căii ferate, permițând accesul la petrolul din Valea Prahovei pentru trupele naziste.[19]

Lucrarea s-a sfârșit brusc odată cu schimbarea taberei a României și înfrângerea Germaniei la sfârșitul războiului. În total, s-au realizat 800 de metri săpați, tunelul având 5 metri înălțime și 4,8 metri lățime,[19] dintre care, pe partea din Moroeni, 480 de metri au fost săpați, și doar 100 de metri betonați. Dacă proiectul s-ar fi finalizat în complet, tunelul ar fi avut aproximativ 20 de kilometri, și ar fi fost cel mai mare tunel feroviar din România.[18]

Muncitorii care au luat parte la realizarea tunelului au fost de mai multe etnii, printre care români, nemți, ruși, cehi, rromi, unguri și bulgari,[18] dar posibil și prizonieri de război.[20]

 
Intrarea în tunelul Izvor din Sinaia - Portalul Sinaia.

În 1984/1985, pe partea Moroeni, Securitatea au astupat intrarea tunelului din motive necunoscute. Din cauza lipsei de motiv, s-au creat zvonuri locale legat de astuparea intrării tunelului.[19] Cel mai popular zvon este că în trupele naziste au executat prizonieri sau muncitori în tunel, necesitând acoperirea urmelor prin astuparea tunelului.[18] În realitate, după părăsirea șantierului în 1914 de Julius Berger, aceștia au lăsat în urmă o locomotivă germană cu aer comprimat și un vagonet, Divizia de Patrimoniu CFR încercând să recupereze acestea, fără succes.[22]

În 2015, echipa de telejurnal TVR au realizat un documentar despre tunelul Izvor, explorând cei 480 de metri săpați. Aceștia au descoperit că după 300 de metri s-a găsit o bifurcație, având o înfundătură la 25 de metri îndepărtare, datorată unei prăbușiri. Din 50 în 50 de metri în tunel, se puteau găsii găuri de refugiu în pereți. La finalul celor 480 de metri, jurnaliștii TVR dau de un zid de cărămidă, din care exista o gaură în perete, permițând echipa să treacă prin gaură și să exploreze încă 30 de metri, ajungând la un „munte” de noroi blocând calea, concluzionând faptul că tunelul nu a fost demolat, ci doar astupat cu noroi pentru a face trecerea imposibilă. De asemenea, la finalul tunelului se află emisii de gaze.[19]

În prezent, doar partea tunelului din Sinaia este intact, totuși, este pe proprietate privată, actualmente deținută de o ciupercărie.[18]

Scurgerea de gaze de la Doicești 2024-2025

modificare

Între 10 și 20 octombrie 2024, respectiv, 1 și 10 noiembrie, o firmă de specialitate a realizat forarea unui puț de gaz aflat în Doicești, iar ulterior pe 11 noiembrie a fost tubat. La data de 13 noiembrie, în jurul orei 02:00, a avut loc o erupție din sol de unde a ieșit un jet de apă cu noroi, acompoaniat de gazul aflat în puț, posibil ca urmare a unei conducte avariate în urma lucrărilor.[23] În decursul aceleiași zi, în jurul orei 11:00, echipajele ISU Dâmbovița își fac apariția la fața locului pentru monitorizarea și asigurarea zonei. Echipajele ISU au asigurat o zonă de 100 metri, măsurătorile efectuate de echipajul CBRN rezultând că nu ar fi pusă în pericol localanicii din zonă, deși măsurătorile erau indecise.[24][25][26][23] Garda de Mediu a amendat firma care a realizat forarea, în special constatând că lucrarea a fost făcută fără un aviz autorizat. Amenzile au o sumă acumulată de 165.000 de lei.[27][28] Refularea avea să continue pe parcursul săptămânii, martorii constatând apariția de „noroi de culoare gri”.[29]

La data de 16 noiembrie, se constată o acumulare de gaz pe linia ferată, care era în aproprierea puțului. CJSU Dâmboviță anunță că tronsonul Doicești - Pietroșița va fi suspendată temporar, operată în momentul de față de operatorul Transferoviar Călători pentru transport de călători, și pentru transport de marfă.[30][27]

La data de 21 martie 2025, după 4 luni de lipsă de comunicate, CJSU Dâmbovița redeschide parțial linia ferată între Doicești - Pietroșița doar pentru transportul de marfă, transportul de călători rămânând suspendat pe un termen nelimitat.[31][32] Totodată, punga de gaz a fost ulterior determinată ca fiind „nici prea mare, nici prea mică”, dimensiunea reală a acesteia rămânând un mister.[33]

Referințe

modificare
  1. ^ a b „Linia de cale ferată Târgoviște-Pietroșița, închisă din nou. Motivul pentru care CFR a luat această decizie”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  2. ^ „CFR a redeschis linia Fieni - Pietroșița. Investiție de 1,7 milioane de lei”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  3. ^ „FOTO Își vor transportul înapoi. Oamenii din Pietroșița plâng după trenul cu care se duceau la muncă”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  4. ^ „Dâmbovița: 300 de anajați ai CFR Călători își vor pierde locul de muncă de la 1 iunie”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  5. ^ „Stația de cale ferată Târgoviște Nord - Fieni - Pietroșița, scoasă la Licitație”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  6. ^ a b c „FOTO Adio trenuri pe ruta Târgoviște – Pucioasa – Fieni – Pietroșița. Hoții își freacă mâinile de bucurie!”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „DÂMBOVIȚA: Șanse spre zero să se reia transportul CFR spre Pietroșița! Promisiuniule au rămas… promisiuni! | incomod-media.ro”. ziar.incomod-media.ro. Accesat în . 
  8. ^ „FOTO Trenul circulă din nou pe traseul Târgoviște - Pietroșița. Cât costă un bilet și ce reducere au elevii și studenții”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Primul tren privat de călători și-a început activitatea la Târgoviște. Transferoviar face angajări”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „8 perechi de trenuri pe ruta Târgoviște-Pietroșița”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  11. ^ „CFR SA a redeschis linia Fieni – Pietroșița, închisă în martie / CECCAR Business Magazine”. CECCAR Business Magazine. Accesat în . 
  12. ^ Central, Helpdesk (). „24 septembrie 2018 – CFR SA a redeschis linia CF Fieni – Pietroșița – Compania Națională de Căi Ferate "CFR" – SA” (în engleză). cfr.ro. Accesat în . 
  13. ^ „CFR Călători a renunțat la închiderea circulației feroviare pe ruta Târgoviște - Pietroșița”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  14. ^ Mobilitate.eu (). „CFR Călători renunță la ruta Târgoviște – Pietroșița de la noul mers al trenurilor”. Mobilitate.eu. Accesat în . 
  15. ^ Doru, Cireasa (). „Dâmbovițenii vor salvată calea Fieni – Pietroșița”. Club Feroviar. Accesat în . 
  16. ^ Dambovitei, Gazeta (). „Se redeschide traseul feroviar Târgoviște – Pietroșita. Până când?”. Gazeta Dambovitei. Accesat în . 
  17. ^ Doru, Cireasa (). „Circulație feroviară reluată între Pietroșița - Târgoviște - București”. Club Feroviar. Accesat în . 
  18. ^ a b c d e „Misterele tunelului secret care leagă Prahova de Dâmbovița, pe sub Bucegi. Dacă ar fi fost terminat, ar fi fost cel mai mare tunel din România”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  19. ^ a b c d e f „Video Reportajele Telejurnalului - Tunelul naziștilor. Realizator: Cristian Răuțu | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b „Tunelul interzis de pe tronsonul feroviar din linia Târgoviște - Sinaia. Lucrările au fost sistate acum 110 ani - Sinaia Group”. . Accesat în . 
  21. ^ „Hitler, dependent de petrolul românesc”. historia.ro. Accesat în . 
  22. ^ „Calea ferată Târgoviște-Pietroșița-Sinaia (Tunelul Izvor), legendă sau realitate? :: Romania Feroviara”. www.romaniaferoviara.ro. . Accesat în . 
  23. ^ a b „Dâmbovița: Alertă de gaz metan în urma forării unui puț”. romania-actualitati.ro. Accesat în . 
  24. ^ „DOICEȘTI: Monitorizări ale concentrațiilor de gaz metan după o încercare de forare a unui puț”. Gazeta Dambovitei. . Accesat în . 
  25. ^ „Monitorizare a concentrațiilor de gaz în Doicești, după o refulare de apă la forarea unui puț”. Stiri pe surse. . Accesat în . 
  26. ^ News, Dambovita (). „Video-Intervenție de urgență în Doicești după refularea unui puț: Echipajele monitorizează concentrațiile de gaz metan”. DambovitaNews. Accesat în . 
  27. ^ a b Dambovitei, Gazeta (). „Garda de Mediu: Executarea forajului de la Doicești nu a respectat legea. Amenda de 165.000 de lei”. Gazeta Dambovitei. Accesat în . 
  28. ^ Adriana, Raceanu (). „Forajul problemă de la Doicești a fost executat fără autorizație. Garda de Mediu a aplicat trei amenzi”. Accesat în . 
  29. ^ Dambovitei, Gazeta (). „După patru zile, apa continuă să țâșnească din puțul săpat la Doicești”. Gazeta Dambovitei. Accesat în . 
  30. ^ „Circulația trenurilor pe distanța Doicești - Pietroșița și retur suspendată temporar - Transferoviar Călători”. transferoviarcalatori.ro. Accesat în . 
  31. ^ „DOICEȘTI: A fost reluată circulația feroviară Târgoviște - Pietroșita, doar pentru transportul de marfă”. Gazeta Dambovitei. . Accesat în . 
  32. ^ „Hotărerea C.J.S.U Dâmbovița la data de 21.03.2025” (PDF). CJSU Dâmbovița. Accesat în . 
  33. ^ „Doicești: Rezolvare "românească" pentru problema pungii de gaz, de lângă fabrica de BCA. Autoritățile au decis, după 4 luni, reluarea circulației feroviare (marfă)!” (în engleză). Valahia Media.ro. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Calea_ferată_Titu-Târgoviște-Pietroșița&oldid=17013393