Calea ferată I.L. Caragiale-Filipeștii de Pădure-Moreni
Calea ferată I.L. Caragiale–Filipeștii de Pădure–Moreni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Linia I.L. Caragiale–Filipeștii de Pădure–Moreni este o cale ferată secundară în România. Linia este simplă, neelectrificată și a fost deservită până în anul 2000 de trenuri de pasageri, marfă sau mixte, ulterior acestei date numai de trenuri de marfă.[1]
Istoric
modificareÎn 1917 autoritățile germane de ocupație au construit linia cu ecartament îngust (750 mm) în lungime de 21 km Băicoi - Filipeștii de Pădure - Moreni pentru exploatarea resurselor de petrol[2], lemn și cărbune[3][4] ale zonei ce erau transbordate în stația Băicoi (astăzi Florești Prahova) situată pe linia Ploiești–Brașov.[5][6][7][8] După Primul Război Mondial linia a ajuns în propietatea Căilor Ferate Județene Ploiești Sud - Văleni - Mâneciu (CFPV). Între 1917-1948 pe linia Băicoi - Filipeștii de Pădure - Moreni au funcționat șase stații: Băicoi, Cătina, Filipeștii de Pădure, Dițești, Ghirdoveni și Moreni la care s-a adăugat stația Provița în 1947.[9] Tracțiunea a fost asigurată de 6 locomotive de fabricație germană: două Sächsische II K (Gattung II K), două Sächsische III K (Gattung III K) și două Sächsische IV K (Gattung IV K).[10] Un extras al Mersului Trenurilor din 1939 arată că în acel an circulau două perechi de trenuri mixte, cu clasele 2 și 3, în direcția Moreni și care parcurgeau această distanță în aproximativ o oră și cinsprezece minute.[9][11]
| mixt 51 |
mixt 53 |
Km | 152 | Km | mixt 52 |
mixt 54 |
||||
| 2, 3 | 2, 3 | ← Clasele → | 2, 3 | 2, 3 | ||||||
| – | 8:40 | – | 18:00 | Băicoi | 21 | 7:30 | – | 16:45 | – | |
| – | 8:55 | – | 18:15 | 4 | Cătina | 17 | 7:16 | – | 16:31 | – |
| – | 9:11 | – | 18:30 | 8 | Filipeștii de Pădure | 13 | 7:01 | – | 16:16 | – |
| – | 9:19 | – | 18:39 | 10 | Dițești | 11 | 6:52 | – | 16:07 | – |
| – | 9:37 | – | 18:57 | 15 | Ghirdoveni | 6 | 6:34 | – | 15:49 | – |
| – | 9:55 | – | 19:15 | 21 | Moreni | 6:15 | – | 15:30 | – |
În 1947 aceleași două perechi de trenuri parcurgeau distanța într-un timp identic, doar vagoanele clasele 2 și 3 au fost suplimentate cu vagoane clasa a 1-a, orele de plecare au fost modificate iar indicativul liniei schimbat.[9][12]
| mixt 51 |
mixt 53 |
Km | 153 | Km | mixt 52 |
mixt 54 |
||||||||||||
| 1, 2, 3 | 1, 2, 3 | ← Clasele → | 1, 2, 3 | 1, 2, 3 | ||||||||||||||
| – | – | 10:30 | – | – | 19:00 | – | – | Băicoi | 21 | – | – | 6:25 | – | – | 16:00 | – | – | |
| – | – | 10:45 | – | – | 19:15 | – | – | 4 | Cătina | 17 | – | – | 6:11 | – | – | 15:46 | – | – |
| – | – | 10:52 | – | – | 19:22 | – | – | 6 | Provița | 15 | – | – | 6:04 | – | – | 15:39 | – | – |
| – | – | 11:01 | – | – | 19:31 | – | – | 8 | Filipeștii de Pădure | 13 | – | – | 5:55 | – | – | 15:30 | – | – |
| – | – | 11:09 | – | – | 19:39 | – | – | 10 | Dițești | 11 | – | – | 5:47 | – | – | 15:22 | – | – |
| – | – | 11:27 | – | – | 19:57 | – | – | 15 | Ghirdoveni | 6 | – | – | 5:29 | – | – | 15:04 | – | – |
| – | – | 11:45 | – | – | 20:15 | – | – | 21 | Moreni | – | – | 5:10 | – | – | 14:45 | – | – |
-
Câmp de extracție petrolieră la Moreni (1920) -
Locomotivă Sächsische III K (Gattung III K) -
Locomotivă Sächsische IV K (Gattung IV K) -
Harta căi ferate înguste Băicoi - Moreni -
Profilul de înălțime al căi ferate înguste Băicoi - Moreni
În 1945 a fost dată în circulație o linie de 5 km care se ramifica din Filipeștii de Pădure si ajungea până la mina de lignit Palanga.[13][14][15] Linia Ploiești - Răzvad - Târgoviște a fost inaugurată în 1947 iar în 1948 a fost dată în folosință ramificația Vornicul Mărgineanu (astăzi I. L. Caragiale) - Dițești iar ecartamentul tronsonului Dițești - Moreni a fost schimbat de la cel îngust (750 mm) la cel normal (1 435 mm).[13][9] De asemenea, în 1948 ecartamentul tronsonului Dițești - Filipeștii de Pădure - Gura Palăngii a fost schimbat la cel normal (1 435 mm), astfel s-a rupt legătura dintre Moreni și Dițești cu Băicoi (Florești Prahova).[13][10] În anii '50 lucrările au continuat, tronsonul de 2 km Filipeștii de Pădure - Provița a fost convertit la ecartamentul normal (1 435 mm) și s-a construit un nou tronson de la stația Provița la stația Măgureni în lungime de 3 km.[9] Pe hărțile la scările 1:50 000 întocmite de topografii militari sovietici stația Provița se afla în zona ramificației Filipeștii de Pădure - Gura Palăngii iar stația Măgureni se afla pe malul drept al răului Provița în dreptul limitei sudice a satului Măgureni, la ieșirea din sat spre Filipeștii de Pădure.[16] Tronsonul cu ecartament îngust rămas Provița - Băicoi (Florești Prahova) a fost desființat.[10] Un extras al Mersului Trenurilor din 1957 arată că în acel an circulau din I. L. Caragiale trenuri mixte, cu clasele 1 și 2, în direcția Moreni și care parcurgeau această distanță în aproximativ patruzecișitrei de minute.[9][17]
| mixt 3481 |
mixt 3483 |
Km | 93 | Km | mixt 3482 |
mixt 3484 |
mixt 3486 |
|||||||||||||
| 2 | 2 | ← Clasele → | 2 | 1 2 | 1 2 | |||||||||||||||
| – | – | – | – | – | 1:35 | – | 17:40 | – | I. L. Caragiale | 16 | – | 7:00 | – | 12:50 | – | 19:15 | – | – | – | |
| – | – | – | – | – | 1:48 | – | 17:53 | – | 5 | Olari | 12 | – | 6:50 | – | 12:40 | – | 19:05 | – | – | – |
| – | – | – | – | – | 1:57 | – | 18:02 | – | 7 | Ramificație | 9 | – | 6:42 | – | 12:32 | – | 18:57 | – | – | – |
| – | – | – | – | – | | | – | | | – | 12 | Ghirdoveni | 5 | – | 6:29 | – | 12:19 | – | 18:44 | – | – | – |
| – | – | – | – | – | 2:18 | – | 18:23 | – | 16 | Moreni | – | 6:15 | – | 12:05 | – | 18:30 | – | – | – |
Dinspre I. L. Caragiale la Provița, în 1957, circulau trenuri de persoane cu vagoane clasa a 2-a și care parcurgeau această distanță în aproximativ treizeci de minute.[9][17]
| pers. 3231 |
pers. 3233 |
pers. 3235 |
pers. 3237 |
pers. 3239 |
Km | 93 bis | Km | pers. 3233 |
pers. 3238 |
pers. 3234 |
pers. 3236 |
|||||||||
| 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | ← Clasele → | 2 | 2 | 2 | 2 | |||||||||||
| – | 5:30 | – | 7:20 | 10:05 | – | 13:25 | 21:25 | – | I. L. Caragiale | 13 | – | 0:41 | 5:00 | – | 8:44 | 16:45 | – | – | – | |
| – | 5:39 | – | 7:29 | 10:14 | – | 13:34 | 21:34 | – | 5 | Olari | 8 | – | 0:33 | 4:52 | – | 8:36 | 16:37 | – | – | – |
| – | | | – | 7:34 | | | – | 13:39 | 21:39 | – | 8 | Ramificație | 5 | – | | | 4:46 | – | 8:31 | 16:32 | – | – | – |
| – | 5:46 | – | 7:39 | 10:21 | – | 13:44 | 21:44 | – | 9 | Dițești | 4 | – | 0:26 | 4:41 | – | 8:26 | 16:27 | – | – | – |
| – | 5:52 | – | 7:45 | 10:27 | – | 13:51 | 21:51 | – | 11 | Filipeștii de Pădure | 2 | – | 0:20 | 4:35 | – | 8:20 | 16:21 | – | – | – |
| – | 5:56 | – | 7:49 | 10:31 | – | 13:55 | 21:55 | – | 13 | Provița | – | 0:15 | – | – | 8:15 | 16:15 | – | – | – |
De la Provița spre Moreni circulau, în 1957, trenuri de persoane cu vagoane clasa a 2-a și care parcurgeau această distanță în aproximativ douăzecișișapte de minute.[9][17]
| pers. 3254 3243 |
pers. 3252 3241 |
pers. 3256 3245 |
pers. 3258 3247 |
pers. 3260 3249 |
Km | 94 | Km | pers. 3242 3251 |
pers. 3244 3253 |
pers. 3246 3255 |
pers. 3248 3257 |
|||||||||
| 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | ← Clasele → | 2 | 2 | 2 | 2 | |||||||||||
| – | 6:45 | – | – | 10:45 | – | 14:15 | 22:10 | – | Provița | 14 | – | – | – | – | 15:49 | 23:49 | – | – | – | |
| – | 6:50 | – | 8:40 | 10:50 | – | 14:20 | 22:15 | – | 2 | Filipeștii de Pădure | 12 | – | 4:20 | 8:14 | – | 15:45 | 23:45 | – | – | – |
| – | 6:55 | – | 8:45 | 10:55 | – | 14:25 | 22:20 | – | 4 | Dițești | 10 | – | | | 8:10 | – | 15:40 | 23:40 | – | – | – |
| – | | | – | | | | | – | | | | | – | 5 | Ramificație | 9 | – | | | | | – | | | | | – | – | – |
| – | | | – | | | | | – | | | | | – | 9 | Ghirdoveni | 5 | – | | | | | – | | | | | – | – | – |
| – | 7:12 | – | 9:02 | 11:12 | – | 14:42 | 22:37 | – | 14 | Moreni | – | 4:00 | 7:50 | – | 15:20 | 23:20 | – | – | – |
Dinspre Gura Palăngii la Măgureni, în 1957, circulau trei perechi de trenuri de persoane cu vagoane clasa a 2-a și care parcurgeau această distanță în aproximativ douăzecișișapte de minute.[9][17]
| pers. 3292 |
pers. 3294 |
pers. 3296 |
Km | 94 bis | Km | pers. 3291 |
pers. 3293 |
pers. 3295 |
||||||||||||
| 2 | 2 | 2 | ← Clasele → | 2 | 2 | 2 | ||||||||||||||
| – | – | – | 7:50 | – | 15:50 | – | 23:50 | – | Gura Palăngii | 7 | – | 6:30 | – | 14:25 | – | 22:25 | – | – | – | |
| – | – | – | 8:12 | – | 16:12 | – | 0:12 | – | 4 | Provița | 2 | – | 6:08 | – | 14:03 | – | 22:03 | – | – | – |
| – | – | – | 8:17 | – | 16:17 | – | 0:17 | – | 7 | Măgureni | – | 6:00 | – | 13:55 | – | 21:55 | – | – | – |
Traficul de mărfuri era reprezentat de petrol de la Moreni, lemn și cărbune de la Măgureni și cărbune de la Filipeștii de Pădure care aproviziona termocentrala Doicești.[18][19][20][21] Trenurile de călători spre Măgureni au circulat până în 1968. În Mersul Trenurilor din 26 mai-28 septembrie 1968, ultimul în care apar trenuri spre stația Măgureni, se circula pe traseul I. L. Caragiale – Gura Palăngii – Măgureni iar transportul călătorilor era asigurat în regim de transbordare în stația Gura Palăngii.[9][22] După 1975 s-a renunțat și la trenurile de pasageri spre Gura Palăngii. În Mersul Trenurilor din 1975-1976, ultimul în care apar trenuri spre stația Gura Palăngii, se circula pe traseele I. L. Caragiale – Gura Palăngii și Gura Palăngii – Moreni.[9][23] În preajma evenimentelor din decembrie 1989, două perechi de trenuri mixte parcurgeau distanța I. L. Caragiale – Moreni în aproximativ treizecișiunu de minute, trenurile cursă de persoane parcurgeau distanța I. L. Caragiale – Filipeștii de Pădure în aproximativ douăzecișicinci de minute iar distanța Moreni – Filipeștii de Pădure era parcursă de trenurile cursă de persoane în aproximativ șaptesprezece minute.[9][24] Trenurile aveau plecările fixate la ore utile în special navetiștilor din Dițești și Filipeștii de Pădure care lucrau în Moreni la întreprinderi precum Automecanica, Întreprinderea Mecanică de Utilaj Tehnologic (IMUT Moreni) și Fabrica de Confecții Moreni.[25]
| Mixt 3951 |
Mixt 3953 |
C 3361 |
C 3363 |
C 3365 |
C 3367 |
C 3374 3373 |
C 3378 3377 |
C 3384 3383 |
Km | 303 | Mixt 3952 |
Mixt 3954 |
C 3388 |
C 3362 |
C 3364 |
C 3366 |
C 3372 3371 |
C 3376 3375 |
C 3380 3379 |
C 3382 3381 | |||
| 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | ← Clasele → | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | ||||
| 1:25 | 9:15 | – | 5:32 | 13:18 | 17:48 | 21:17 | – | – | – | – | 0 | I. L. Caragiale | 5:00 | 12:20 | 19:42 | – | 0:40 | 8:43 | 16:42 | – | – | – | – |
| 1:30 | 9:20 | – | 5:37 | 13:23 | 17:53 | 21:22 | – | – | – | – | 2 | Olari Post Ajutor | 4:52 | 12:12 | 19:38 | – | 0:36 | 8:39 | 16:38 | – | – | – | – |
| 1:34 | 9:24 | – | 5:42 | 13:28 | 17:58 | 21:27 | – | – | – | – | 3 | Olari | 4:48 | 12:08 | 19:33 | – | 0:31 | 8:34 | 16:33 | – | – | – | – |
| 1:39 | 9:29 | – | – | – | – | – | – | – | – | – | 8 | Ramificație 1 | 4:44 | 12:04 | 19:30 | – | – | – | – | – | – | – | – |
| – | – | – | 5:50 | 13:36 | 18:06 | 21:35 | – | – | – | – | 10 | Dițești Post Ramificație | – | – | – | – | 0:25 | 8:28 | 16:27 | – | – | – | – |
| 1:56 | 9:46 | – | – | – | – | – | – | – | – | – | 16 | Moreni | 4:23 | 11:43 | 19:20 | – | – | – | – | – | – | – | – |
| – | – | – | – | – | – | – | – | 7:53 | 15:52 | 23:50 | – | – | – | – | – | – | – | 6:26 | 14:12 | 18:52 | 22:11 | ||
| – | – | – | – | – | – | – | – | 8:03 | 16:02 | 0:00 | 9 | Ramificație 2 | – | – | – | – | – | – | – | 6:15 | 14:01 | 18:41 | 22:00 |
| – | – | – | 5:53 | 13:39 | 18:09 | 21:38 | – | 8:06 | 16:05 | 0:03 | 10 | Dițești | – | – | – | – | 0:22 | 8:25 | 16:24 | 6:12 | 13:58 | 18:38 | 21:57 |
| – | – | – | 5:57 | 13:43 | 18:13 | 21:42 | – | 8:10 | 16:09 | 0:07 | 12 | Filipeștii de Pădure | – | – | – | – | 0:17 | 8:20 | 16:19 | 6:07 | 13:53 | 18:33 | 21:52 |
După 1990, odată cu reformele politice și sociale, tranziția la economia de piața, reducerile de personal și declinul industriei, traficul feroviar pe linia I. L. Caragiale – Filipeștii de Pădure – Moreni a scăzut și el.[26][27][14][19][28] În 2000, ultimul an în care trenuri cu pasageri, cele mixte, au circulat pe această linie, două perechi de trenuri parcurgeau distanța I. L. Caragiale – Filipeștii de Pădure în aproximativ douăzecișiunu de minute iar distanța Moreni – Filipeștii de Pădure era parcursă de două perechi de trenuri în aproximativ optisprezece minute, conform Mersului Trenurilor din 1999-2000.[9][29]
| I. L. Caragiale – Filipeștii de Pădure | Km ↓ |
303 | Km ↑ |
Filipeștii de Pădure – I. L. Caragiale | ||||||||||
| Mixt 3961 |
Mixt 3982 3381 |
Mixt 3963 |
Mixt 3984 3983 |
Mixt 3971 3972 |
Mixt 3962 |
Mixt 3973 3974 |
Mixt 3964 |
|||||||
| 2 | 2 | 2 | 2 | Clase și servicii: | 2 | 2 | 2 | 2 | ||||||
| Observații: | ||||||||||||||
| – | 5:55 | – | 17:45 | – | – | 0 | ◄I. L. Caragiale◯ | 16 | – | – | 8:21 | – | 20:16 | – |
| – | 6:03 | – | 17:53 | – | – | 5 | Olari | 11 | – | – | 8:13 | – | 20:08 | – |
| – | | | – | | | – | – | 7 | Dițești Post Macaz Ramificație 1 | 9 | – | – | | | – | | | – |
| – | 6:08 | – | 17:58 | – | – | 8 | Dițești Post Mișcare | 8 | – | – | 8:08 | – | 20:03 | – |
| – | | | – | | | – | – | 16 | ◯Moreni► | 0 | – | – | | | – | | | – |
| – | | | 7:30 | | | 19:25 | – | 0 | ◄Moreni◯ | 12 | – | 6:48 | | | 18:36 | | | – |
| – | | | 7:41 | | | 19:36 | – | 9 | Dițești Post Macaz Ramificație 2 | 3 | – | 6:38 | | | 18:26 | | | – |
| – | 6:11 | 7:44 | 18:01 | 19:39 | – | 10 | Dițești | 2 | – | 6:35 | 8:05 | 18:23 | 20:00 | – |
| – | 6:16 | 7:48 | 18:06 | 19:43 | – | 12 | ◯Filipeștii de Pădure► | 0 | – | 6:30 | 8:00 | 18:18 | 19:55 | – |
-
Harta căi ferate I. L. Caragiale - Filipeștii de Pădure - Moreni -
Profilul de înălțime al căi ferate I. L. Caragiale - Moreni -
Profilul de înălțime al căi ferate I. L. Caragiale - Măgureni -
Profilul de înălțime al căi ferate I. L. Caragiale - Gura Palăngii
Începând cu 1965 ponderea petrolului din totalul producției industriale a orașului Moreni a scăzut de la 53% la 15% în 1990.[30] Primele semne ale declinului industrial în România au apărut în perioada 1980-1989.[31] În această perioadă, scăderea creșterii producției industriale, creșterea costurilor de producție și pierderea competivității externe a economiei românești în contextul crizei internaționale a petrolului (1970-1981) cuplată cu lipsa luării unor măsuri de dezvoltare a sectoarelor economice cu consum redus de energie și decizia de a plăti în prealabil datoria externă au condus la utlizarea excesivă a mijloacelor de producție și la reducerea investițiilor pentru modernizarea tehnologică.[32] Pe cale de consecință în 1989 în unele sectoare precum industria petrochimică uzura mijloacelor fixe depășea 50%.[32] Restricțiile impuse populației, raționalizarea energiei electrice și termice au dus nu doar la înrăutățirea condițiilor de trai cât și la scăderea productivității muncii.[32] Aceste cauze au dus în perioada post-revoluționară la deindustrializarea României. Cota industriei în PIB a scăzut de la 38,1% la 26,9% în perioada 1990-1996.[32] După 1990 restructurarea economiei românești a dus la reduceri de personal, astfel în domeniul extracției de petrol și gaz natural între 1990 și 2013 forța de muncă s-a redus cu 70% iar în domeniul producției de cocs și derivate petroliere, în aceași perioadă, cu 85%.[33] Producția de petrol a fost și ea influențată de reformele economice și s-a redus de la 6 696 tone în 1992 la 4 028 tone în 2013.[34] În 1998 a fost închisă Mina Măgureni iar în 2004 a încetat activitatea de la Mina Palanga.[35][36][37][14] În 2007 EM Filipeștii de Pădure a fost închisă iar ulterior s-a exploatat cărbune doar de la suprafață dar în cantități mici.[38][39][28] De asemenea, termocentrala Doicești si-a încetat activitatea în 2008 și a fost trecută în stare de conservare.[20] În 2004 tronsoanele Dițești – Gura Palăngii și I. L. Caragiale – Dițești – Moreni au fost declarate infrastructură feroviară neinteroperabilă.[40][notă 1] În perioada următoare s-a încercat închirierea liniei dar toate licitațiile au eșuat.[43] Trenurile de marfă au circulat ocazional spre Moreni iar infrastructura feroviară s-a degradat și a început să fie sustrasă.[44][45][46] În 2015, Guvernul României a hotărât scoaterea din funcțiune a tronsonului Dițești – Moreni km 0+000-9+034 și racordului Dițești – Moreni km 0+000-0+632 cu motivarea: „...menținerea în cale a acestor linii care la momentul actual nu mai sunt circulate, este neeconomică datorită cheltuielilor mari cu întreținerea, forța de muncă precum și cu repararea acestora. Linia Dițești-Moreni, face parte din secția de circulație neinteroperabilă I.L.Caragiale - Dițești - Moreni (în prezent neînchiriată)...".[47][48][49][50] În anii următori intersecțiile liniei cu unele străzi din Dițești și Filipeștii de Pădure au fost acoperite cu asfalt în urma lucrărilor edilitare, linia mai există fizic în teren, dar este degradată și acoperită de vegetație iar unele segmente au fost demontate.[51][52][53][54][55][56]
-
Stația I. L. Caragiale -
Calea ferată în apropiere de stația Dițești -
Stația Dițești -
Fosta gară Moreni -
Calea ferată în apropiere de stația Filipeștii de Pădure -
Stația Filipeștii de Pădure -
Pod feroviar peste DC 114 în Filipeștii de Pădure -
Stația Gura Palăngii
.01.jpg)
Linia este simplă și neelectrificată iar pe ea se circulă folosind sistemul cale liberă.[1][notă 2] În „Anexa 2.a - Harta generala retea CFR”, „Anexa 2.b - Harta linii interoperabile și neinteroperabile” și „Anexa 7.a - Infrastructura neinteroperabila” din „Documentul de referință al Rețelei CFR 2024”, documentul care descrie serviciile pe care Compania Națională de Căi Ferate CFR SA le oferă clienților care doresc să opereze trenuri pe infrastructura feroviară administrată de CFR, enumeră linia I. L. Caragiale – Dițești – Filipeștii de Pădure – Gura Palăngii ca linie neinteroperabilă, iar Dițești – Moreni ca linie neinteroperabilă închisă.[58][59][60]
Note
modificare- ^ infrastructură feroviară neinteroperabilă - parte a infrastructurii feroviare, aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă și care este administrată și se dezvoltă pe baza unor reglementări specifice interne; spre deosebire de infrastructură feroviară interoperabilă - parte a infrastructurii feroviare, aferentă traficului național și internațional, administrată în concordanță cu prevederile legislației privind liberul acces al operatorilor de transport feroviar și care se dezvoltă în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european și preluate în legislația din România[41][42]
- ^ cale liberă - sistem de organizare a circulației trenurilor care permite ocuparea liniei curente numai de către un tren sau un convoi de manevră, pe baza unei ințelegeri telefonice care se stabilește în scris între impiegatul de mișcare dispozitor din punctul de secționare din care se expediază trenul sau convoiul de manevra și impiegatul de mișcare dispozitor din punctul de secționare în care se primește trenul sau convoiul de manevră[57]
Bibliografie
modificare- Radu Bellu (). Mica monografie a Căilor Ferate din România. V Regionalele de Cale Ferată București și Craiova. București: Filaret. ISBN 973-97334-6-8. OCLC 895709966.
- Ilie Popescu (). Căile ferate în timpul Primului Război Mondial. București: Club Feroviar. p. 59.
- Ioan Gheorghe Petrescu (). Rețeaua căilor ferate române : Geografie feroviară. București: Editura Transporturilor și Telecomunicațiilor. OCLC 935366101.
- „Moreni”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 577. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la .
- „Filipeștii de Pădure”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 572. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la .
- „Călinești”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 565. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la .
- Turnock, David (). „Railway network development in inter-war Romania: Economic and strategic motives” [Dezvoltarea rețelei de căi ferate în România interbelică: Rațiuni economice și strategice] (PDF). Geographica Pannonica (în engleză). Novi Sad: University of Novi Sad, Department of Geography, Tourism and Hotel Management in Serbia (8): 16–24. doi:10.5937/GeoPan0408016T. ISSN 0354-8724. Arhivat din original (PDF) la .
- Popa, Mihai Emilian; Predeanu, Georgeta (). „Coals of Romania: Geology, petrology and use” [Cărbunii României: Geologie, petrologie și utilizare]. International Journal of Coal Geology (în engleză). Amsterdam: Elsevier B.V. 200: 103–122. doi:10.1016/j.coal.2018.10.011. ISSN 0166-5162. OCLC 6923547.
- Popescu, Claudia (noiembrie 2021). „From command to market-driven economy: the changing role of manufacturing industries in Romania” [De la economia dirijată la cea de piață: schimbarea contribuției industriilor producătoare în România] (PDF). Human Geographies: Journal of Studies and Research in Human Geography (în engleză). București: Facultatea de Geografie a Universității din București și Editura Universității din București. 15 (2): 127–146. doi:10.5719/hgeo.2021.152.1
. ISSN 1843-6587. OCLC 642950800. Arhivat din original (PDF) la . - Jipa-Mușat, Ioana; Prevezer, Martha (octombrie 2023). „Trajectories of value capture, strategic coupling and labour regime reconfiguration: Coal mining, automotives and business services in post-socialist Romania” [Căi de obținere a bogăției, asociere strategică și reconfigurare a practicii muncii: Extracția de cărbune, industria auto și sprijinul în afaceri în România post-socialistă]. European Urban and Regional Studies (în engleză). Londra: Sage Publications Inc. 30 (4): 465–484. doi:10.1177/09697764231165200 . ISSN 0969-7764. LCCN 97652843. OCLC 645293973. Arhivat din original la .
- Deacu, Cătălin (noiembrie 2016). „The collapse of the state industry in Romania: between political and economic drivers” [Prăbușirea industriei de stat în România: între cauzele politice și economice] (PDF). Human Geographies: Journal of Studies and Research in Human Geography (în engleză). București: Facultatea de Geografie a Universității din București și Editura Universității din București. 10 (2): 115–127. doi:10.5719/hgeo.2016.102.2 . ISSN 1843-6587. OCLC 642950800. Arhivat din original (PDF) la .
- Lazăr, Cornel; Lazăr, Mirela (). „Romanian Oil Industry Decline” [Declinul industriei de petrol românești]. Petroleum - Gas University of Ploiesti Bulletin, Technical Series (în engleză). Ploiești: Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. 67 (4): 37–44. ISSN 1224-8495. OCLC 941654694.
Referințe
modificare- ^ a b „Documentul de Referință al Rețelei CFR 2024 Anexa 2c Harta sisteme de circulație CFR” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Moreni”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 577. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Filipeștii de Pădure”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 572. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Călinești”. Anuarul „Socec” al României-Mari. Vol. Volumul II nr. 1924-1925. București: „Socec & Co”-București. . p. 565. LCCN 28001063. OCLC 606280854. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Turnock, David (). „Railway network development in inter-war Romania: Economic and strategic motives” [Dezvoltarea rețelei de căi ferate în România interbelică: Rațiuni economice și strategice] (PDF). Geographica Pannonica (în engleză). Novi Sad: University of Novi Sad, Department of Geography, Tourism and Hotel Management in Serbia (8): 16–24. doi:10.5937/GeoPan0408016T. ISSN 0354-8724. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Radu Bellu (). Mica monografie a Căilor Ferate din România. V Regionalele de Cale Ferată București și Craiova. București: Filaret. ISBN 973-97334-6-8. OCLC 895709966.
- ^ Ilie Popescu (). Căile ferate în timpul Primului Război Mondial. București: Club Feroviar. p. 59.
- ^ „VIDEO – Moreniul, în zodia „aurului negru"! Imagini din 1941”. gazetadambovitei.ro. Gazeta Dambovitei. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m „Timetables Europe (excluding GB & Ireland)”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Bellu 1999.
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1939-05 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1947-10 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Turnock 2004, p. 16-24.
- ^ a b c Nicoleta Dumitrescu (). „Minele din Prahova în care lucrau 18.000 de angajați poartă astăzi semnul crucii”. ziarulprahova.ro. Ziarul PRAHOVA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea Guvernului României nr. 644/2007 privind aprobarea închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu postînchidere a unor mine și cariere, etapa a X-a, și modificarea unor acte normative în domeniul închiderii unor mine și cariere publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 469 din 12 iulie 2007”. lege5.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Vasile Crăciunescu (). „Hărțile sovietice 1: 50 000 reproiectate în Stereo70 Harta L-35-100-C”. geo-spatial.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1957-09 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ioan Gheorghe Petrescu (). Rețeaua căilor ferate române : Geografie feroviară. București: Editura Transporturilor și Telecomunicațiilor. p. 182. OCLC 935366101.
- ^ a b Dumitru Constantin (). „Viitorul mineritului din Prahova, destul de incert”. ziarulprahova.ro. Ziarul PRAHOVA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Corina Slămnoiu (). „Termocentrală nucleară la Doicești, la 10 kilometri de Târgoviște. Ce va aduce comunității locale”. adevarul.ro. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Popa, Mihai Emilian; Predeanu, Georgeta (). „Coals of Romania: Geology, petrology and use” [Cărbunii României: Geologie, petrologie și utilizare]. International Journal of Coal Geology (în engleză). Amsterdam: Elsevier B.V. 200: 103–122. doi:10.1016/j.coal.2018.10.011. ISSN 0166-5162. OCLC 6923547.
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1968-05 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1975-05 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1989-05 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Municipiul Moreni” (PDF). primariamoreni.ro. Pagina oficială a Municipiului Moreni. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Popescu, Claudia (noiembrie 2021). „From command to market-driven economy: the changing role of manufacturing industries in Romania” [De la economia dirijată la cea de piață: schimbarea contribuției industriilor producătoare în România] (PDF). Human Geographies: Journal of Studies and Research in Human Geography (în engleză). București: Facultatea de Geografie a Universității din București și Editura Universității din București. 15 (2): 127–146. doi:10.5719/hgeo.2021.152.1 . ISSN 1843-6587. OCLC 642950800. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
The post-1990 restructuring of the economy was accomplished by shrinking the oversized socialist industrial sector clustered mainly in urban areas. The number of industrial jobs declined dramatically by 53.83%, from 3,451,507 in 1990 to 1,593,392 in 2002. Consequently, the rate of industrialization declined from 42.3% in 1990 to 34.8% in 2002.(Restructurarea economiei de după 1990 a fost realizată prin micșorarea sectorului industrial socialist supradimensionat grupat mai ales în zonele urbane. Numărul locurilor de muncă în industrie s-a micșorat considerabil cu 53,83%, de la 3 451 507 în 1990 la 1 593 392 în 2002. În consecință, gradul de industrializare a scăzut de la 42,3% în 1990 la 34,8% în 2002.)
- ^ Jipa-Mușat, Ioana; Prevezer, Martha (octombrie 2023). „Trajectories of value capture, strategic coupling and labour regime reconfiguration: Coal mining, automotives and business services in post-socialist Romania” [Căi de obținere a bogăției, asociere strategică și reconfigurare a practicii muncii: Extracția de cărbune, industria auto și sprijinul în afaceri în România post-socialistă]. European Urban and Regional Studies (în engleză). Londra: Sage Publications Inc. 30 (4): 465–484. doi:10.1177/09697764231165200 . ISSN 0969-7764. LCCN 97652843. OCLC 645293973. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Hotărârea Guvernului nr.615/2004 pentru aprobarea Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.411 din 7 mai 2004”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. Portal Legislativ. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Timetables Europe (excluding GB & Ireland) CFR 1999-05 [Romania]”. timetableworld.com. Timetable World. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hitler și-a bazat atacul asupra URSS și pe petrolul din zona Moreni!”. gazetadambovitei.ro. Gazeta Dambovitei. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Deacu, Cătălin (noiembrie 2016). „The collapse of the state industry in Romania: between political and economic drivers” [Prăbușirea industriei de stat în România: între cauzele politice și economice] (PDF). Human Geographies: Journal of Studies and Research in Human Geography (în engleză). București: Facultatea de Geografie a Universității din București și Editura Universității din București. 10 (2): 115–127. doi:10.5719/hgeo.2016.102.2 . ISSN 1843-6587. OCLC 642950800. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
In Romania, the process of deindustrialization in the post-December period is rooted in the mistakes of industrial policy in the decade 1980-1990, the years of crisis of the Romanian socialist regime.(În România, procesul de deindustrializare în perioada de după decembrie 1989 își are cauzele în greșelile politicii industriale din decada 1980-1990, anii de criză ai regimului socialist românesc.)
- ^ a b c d Deacu 2016, p. 115-127.
- ^ Lazăr, Cornel; Lazăr, Mirela (). „Romanian Oil Industry Decline” [Declinul industriei de petrol românești]. Petroleum - Gas University of Ploiesti Bulletin, Technical Series (în engleză). Ploiești: Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. 67 (4): 37–44. ISSN 1224-8495. OCLC 941654694.
Unfortunately, the years after 1989 affected the oil industry within the comprehensive economic restructuring program. Changes aimed at reducing activity and at structural modifications. Thus many units of production and processing were closed and massive privatizations took place.(Din nefericire, anii de după 1989 au afectat industria petrolieră în contextul largului program de restructurare a economiei. Transformările au urmărit reducerea activității și modificări structurale. Astfel, un număr mare de unități de producție și prelucrare au fost închise și s-au desfășurat numeroase privatizări.)
- ^ Lazăr & Lazăr 2015, p. 37-44.
- ^ „LISTA OBIECTIVELOR MINIERE NOIEMBRIE 2016 (cariere, mine și părți de mine, preparații, iazuri) a căror închidere a fost aprobată prin Hotărâri de Guvern” (PDF). oldeconomie.gov.ro. Ministerul Economiei. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea Guvernului nr.816/1998 privind conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.433 din 20 noiembrie 1998”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. Portal Legislativ. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea Guvernului nr.644/2007 privind aprobarea închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu postînchidere a unor mine și cariere, etapa a X-a, și modificarea unor acte normative în domeniul închiderii unor mine și cariere publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.469 din 12 iulie 2007”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. Portal Legislativ. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Diana Frîncu (). „Cum a murit una dintre cele mai bogate comune din România, care asigura peste 6.000 de locuri de muncă. „În noaptea aceea nu mai era nimeni. M-a luat frica"”. adevarul.ro. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Diana Frîncu (). „VIDEO Cum arată filmată de sus una dintre cele mai mari exploatări de cărbune din România. Pare un colț din Marele Canion”. adevarul.ro. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea Guvernului nr.27/2004 privind aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. a unor părți ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și gestionarea acestora Anexa 3 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.72 din 28 ianuarie 2004”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. Portal Legislativ. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.371 din 28 aprilie 2004”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. Portal Legislativ. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Documentul de Referință al Rețelei CFR 2024 Anexa 1 Definitii” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Constantin, Dumitru (). „Compania CFR înregistrează eșec după eșec în privința închirierii secțiilor de cale ferată neprofitabile”. PRAHOVA (6642). Ploiești: Editura Prahova S.A. ISSN 1220-9643. OCLC 896832458.
- ^ „Au furat calea ferata! Nu deraiaza trenul dintr-atata, s-au aparat hotii”. stirileprotv.ro. Pro TV. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Gravida in sase luni, prinsa la furat de cale ferata”. stirileprotv.ro. Pro TV. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Violeta Stanciu (). „La Moreni, s-a pus cruce transportului feroviar”. jurnaldedambovita.ro. Jurnal de Dâmbovița. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Proiectul de HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "CFR"-SA - Sucursalele Regionale CF București, Craiova, Timișoara, Cluj și Iași, în vederea scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz”. mt.ro. Pagina oficială a Ministerului Transporturilor. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Instrument de motivare Notă de fundamentare” (PDF). mt.ro. Pagina oficială a Ministerului Transporturilor. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Menținerea în cale a acestor linii care la momentul actual nu mai sunt circulate, este neeconomică datorită cheltuielilor mari cu întreținerea, forța de muncă precum și cu repararea acestora. Linia Dițești-Moreni, face parte din secția de circulație neinteroperabilă I.L.Caragiale - Dițești - Moreni (în prezent neînchiriată), iar scoaterea din funcție a acesteia implică și modificarea anexei 3 la HG nr.643/2011 prin care se aprobă Condițiile de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R." — S.A. a unor părți din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum și de gestionare a acestora.
- ^ „Textul proiectului” (PDF). mt.ro. Pagina oficială a Ministerului Transporturilor. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea Guvernului României nr. 507/2015 privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. - sucursalele regionale CF București, Craiova, Timișoara, Cluj și Iași, în vederea scoaterii din funcțiune, casării și valorificării, după caz publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 10 iulie 2015”. lege5.ro. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mihai Ciobanu (). „Lista investițiilor ce se vor realiza anul acesta în Filipeștii de Pădure”. gazetaph.ro. Gazeta de Prahova. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Filipeștii de Pădure. Ce investiții se vor realiza anul acesta în localitate”. gazetaph.ro. Gazeta de Prahova. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Planul de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2014-2020” (PDF). cjph.ro. Pagina oficială a județului Prahova. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Lucrări de asfaltare pe străzile din comuna Filipeștii de Pădure FOTO”. prahova-news.ro. Prahova News. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Hotărârea nr. 87/2021 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investitii "Lucrari de amenajare trotuare Filipestii de Padure si Ditesti - betonare strada Garii Filipesti "” (PDF). filipestiidepadure.ro. Pagina oficială a comunei Filipeștii de Pădure. . Accesat în .
- ^ Daniel Dimache (). „A început reabilitarea și modernizarea DJ 720, axa comunelor Filipeștii de Pădure și Florești”. gazetaph.ro. Gazeta de Prahova. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Acronime si abrevieri feroviare C”. afer.ro. Autoritatea Feroviară Română. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Documentul de Referință al Rețelei CFR 2024 Anexa 2a Harta generala retea CFR” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Documentul de Referință al Rețelei CFR 2024 Anexa 2b Harta linii interoperabile si neinteroperabile CFR” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Documentul de Referință al Rețelei CFR 2024 Anexa 7b Infrastructura neinteroperabila” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .