Calea ferată Siculeni–Gheorgheni

cale ferată din România

Calea ferată Siculeni–Gheorgheni este o cale ferată principală în România. Ea traversează o creastă a Carpaților Orientali, urmând cursul superior al râurilor Olt și Mureș.

Siculeni–Gheorgheni
Hartă cu Calea ferată Siculeni–Gheorgheni
Hartă cu Calea ferată Siculeni–Gheorgheni
Magistrala:CFR: 400
Lungime:47,06 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Sfântu Gheorghe
BHF
103,34 Siculeni
ABZgl+l
spre Adjud
BUE
DN12
HST
105 Racu hc
HST
110,45 Mădăraș Ciuc Hm
HST
113,26 Dănești hc
HST
115,99 Cârțani hc
HST
120,49 Izvoru Oltului
TUNNEL1
Tunel
BHF
131,32 Izvoru Mureșului
HST
141,40 Voșlăbeni
eABZgr
spre Chileni
HST
144 Șugău h
HST
146,97 Valea Strâmbă hc
BUE
DN13B
BHF
150,40 Gheorgheni
STR
spre Deda/Târgu Mureș

Calea ferată Siculeni–Gheorgheni a fost construită la începutul secolului al XX-lea, pe teritoriul Ungariei din componența Imperiului Austro-Ungar. După punerea în funcțiune a căii ferate de la Sfântu Gheorghe spre Adjud (din România) au trebuit să fie deschise legături către alte zone din estul Transilvaniei. Localitatea Gheorgheni (în maghiară Gyergyószentmiklós) era un important centru al industriei de prelucrare a lemnului și trebuia să profite din punct de vedere economic de o legătură de cale ferată.[1]

Având în vedere relieful muntos al zonei s-a decis să se înceapă o nouă linie din Siculeni (în maghiară Madéfalva) pe valea Oltului. De aici, a fost construită o cale ferată spre nord. În apropierea localității Izvoru Mureșului (în maghiară Marosfő) au trebuit depășite mari diferențe de nivel; aici calea ferată traversează creasta de vest a Carpaților Orientali între Munții Harghita și Munții Gurghiu. La 5 decembrie 1907 a fost finalizat acest traseu feroviar.[2]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală

modificare

Calea ferată Siculeni–Gheorgheni este cu linie simplă, dar electrificată. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate de la Brașov spre Satu Mare sau în direcția opusă. De asemenea, prezintă importanță și pentru traficul de mărfuri.

  1. ^ Harald Roth, Olaf Klose: Siebenbürgen. Kröner-Verlag 2003, p. 88
  2. ^ Situl Prefecturii Harghita, accesat la 19 martie 2009[nefuncțională]