Capçaleres del Ter i del Freser
| Capçaleres del Ter i del Freser | |
  | |
| Poziția |  Spania |
|---|---|
| Coordonate | 42°23′05″N 2°13′00″E / 42.3846°N 2.2167°E |
| Cod Natura 2000 | ES5120002  |
Modifică date / text  | |
Capçaleres del Ter i del Freser este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Spania întinsă pe o suprafață de 14.733,2 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Capçaleres del Ter i del Freser este situat la coordonatele 42°23′05″N 2°13′00″E / 42.3846°N 2.2167°E.
Înființare
modificareSitul Capçaleres del Ter i del Freser a fost declarat sit de importanță comunitară în noiembrie 1996 pentru a proteja 1 specie de plante și 53 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 33 de habitate naturale: Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia, Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros), Mlaștini alcaline, Fânețe montane, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni montane de Cytisus purgans, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Grohotișuri termofile și vest-mediteraneene, Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Ghețari permanenți, Formațiuni stabile xerotermofile de Buxus sempervirens pe pante stâncoase (Berberidion p.p.), Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Formațiuni pioniere alpine de Caricion bicoloris-atrofuscae, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Turbării active, Pajiști uscate europene, Peșteri inaccesibile publicului, Pajiști alpine și boreale, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozamă, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri montane și subalpine de Pinus uncinata (* dezvoltate pe substrat gipsos sau calcaros), Păduri de fag acidofile atlantice, cu subarboret de Ilex și, uneori, de asemenea, Taxus, la nivelul arbuștilor (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion).[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (1): Buxbaumia viridis
- păsări (40): uliu porumbar (Accipiter gentilis gentilis), minunița (Aegolius funereus), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), buha (Bubo bubo), caprimulg (Caprimulgus europaeus), Certhia brachydactyla, mierla de apă (Cinclus cinclus), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel gulerat (Columba palumbus), prepeliță (Coturnix coturnix), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de grădină (Emberiza hortulana), Eudromias morinellus, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringilla coelebs), zăgan (Gypaetus barbatus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), Lagopus muta pyrenaica, sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), Perdix perdix hispaniensis, pițigoi de brădet (Periparus ater), viespar (Pernis apivorus), Prunella collaris, Pyrrhocorax pyrrhocorax, mărăcinar (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), silvie de tufiș (Sylvia undata), Tetrao urogallus aquitanicus, fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă gulerată (Turdus torquatus)
- mamifere (8): lupul (Canis lupus), Galemys pyrenaicus, vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (5): fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Graellsia isabellae, rădașcă (Lucanus cervus), Rosalia alpina
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 5 specii de amfibieni, 14 specii de mamifere, 3 specii de nevertebrate, 5 specii de reptile.[3]
Note
modificare- ^ a b Acuerdo de Gobierno 176/2013, de 17 de diciembre http://www20.gencat.cat/docs/dmah/Home/Ambits%20dactuacio/Patrimoni%20natural/SENP_Catalunya/El%20Sistema/Xarxa%20Natura%202000/Xarxa%20Natura%202000%20a%20Catalunya/info%20general/AG_176_2013%20ZEC%20Alpines.pdf[nefuncțională – arhivă]
- ^ a b Acuerdo de Gobierno de desembre de 2001
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Capçaleres del Ter i del Freser”. Accesat în .
- ^ a b „Capçaleres del Ter i del Freser”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .