Casa Seuler din Brașov

Casa Seuler, Brașov
Poziționare
Coordonate45°38′34″N 25°35′18″E ({{PAGENAME}}) / 45.64279°N 25.58846°E
LocalitateBrașov Modificați la Wikidata
JudețBrașov
Țara România[1]  Modificați la Wikidata
AdresaPiața Sfatului 27, municipiul Brașov[1]
Edificare
Stil artisticrenaștere, baroc
Data începerii construcțieisecolul al XVI-lea
Data finalizăriisecolul al XVIII-lea
Clasificare
Cod LMIBV-II-m-B-11583

Casa Seuler este una din cele mai vechi clădiri din Brașov. Edificiul se află în Piața Sfatului din centrul istoric al orașului. Clădirea este situată în partea de nord-vest a pieței numită Șirul Inului, lângă Palatul Friedrich Czell. În secolul al XVIII-lea aceasta a fost locuită de familia Seuler, apoi de familia Herbertsheim, iar din 1767 a fost sediul comandamentul militar zonal. Casa Seuler este inclusă în lista monumentelor istorice din România sub numărul cod LMI BV-II-m-B-11583.[2]

Clădirea barocă existentă pe acest loc din secolul al XVI-lea a ars în incendiul din anul 1689 și a fost reconstruită în 17091710 de medicul și magistratul Lukas Seuler. Ulterior ea a devenit proprietatea familiei Herbertsheim, fiind din nou reconstruită de primarul Samuel Herbert von Herbertsheim la mijlocul secolului al XVIII-lea.[3]

 
Casa Seuler în 1891 cu Turnul Alb în fundal

Numită și Casa Coloanelor, Casa Seuler a fost una dintre cele mai luxoase clădiri din Brașovul secolului al XVIII-lea, astfel încât administrația orașului a cumpărat-o pentru 10.000 de forinți în anul 1767, transformând-o în „Generalquartier” (Comenduirea militară a zonei Brașovului), reședința comandantului gărzii orașului, precum și a sediului gărzii de frontieră.[4]

Fiind în același timp casă de oaspeți, aici au fost găzduiți printre alții împărații Austriei aflați în vizită la Brașov: Iosif al II-lea (în iunie 1783), Francisc I (în iunie și septembrie 1817) și Franz-Joseph (în iulie 1852). Clădirea a găzduit banca Kronstädter Allgemeine Sparkasse (Casa Generală de Economii) din 1835 și Casa de amanet a orașului din 1847.[3][5]

După primul război mondial, Casa Seuler și-a schimbat destinația, devenind clădire de apartamente. Între 1919 și 1935, aici a funcționat și asociația culturală Casina română.[3]

Clădirea a mai fost renovată între 1956 și 1958 sub conducerea arhitectului brașovean Günther Schuller, cel care a mai restaurat și Casa Negustorilor (Casa Hirscher), Poarta Ecaterinei, Turnul Alb, Bastionul Graft și alte secțiuni ale zidurilor Cetății.[6]

Descriere

modificare

Fațada neoclasică a clădirii este împodobită cu colonade corintice, iar ornamentele scutului de deasupra celor două intrări arcuite de la parter ilustrează stema familiei Seuler.[7] La parter există în prezent bănci, cafenele, restaurante, iar la etaj apartamente.

Aripile clădirii înglobează două curți interioare lungi, prin care se face accesul la „Zwinger-ul Notarilor” aparținând fostei cetăți a orașului, unde se mai pot vedea rămășițele zidului interior al castelului cu Turnul Notarilor. De aici, în secolul al XX-lea, s-a deschis un pasaj către Promenada din spatele zidurilor exterioare al Cetății (Aleea „După ziduri”), dar acesta a fost zidit atunci când promenada a fost renovată în 2002.[8] Zwingerul a fost folosit ca parcare la începutul secolului actual, dar ulterior a fost planificată transformarea acestuia într-o zonă pietonală și de atracție turistică. În 2020, parcarea a fost închisă, a fost redeschisă poarta spre Aleea „După ziduri”, iar zwinger-ul a fost redenumit Piața Brassai.[9]

Galerie de imagini

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b c Aldea, Vasile; Crâmpeie din Brașovul de ieri și azi, Editura Haco International, Brașov, 2016, ISBN 9789737706416, p.164
  4. ^ hu Balázs, János; Brassó - történelmi városkalauz (Brașov - ghid istoric al orașului), Tortoma, ISBN 978973899509394, pp. 59-61
  5. ^ "Descriere pe placa de pe partea laterală a casei", Consiliul Județean Brașov, iulie 2002
  6. ^ de „Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt”. Accesat în . 
  7. ^ Franke, Arne. Cetăți medievale din sudul Transilvaniei, Editura Eikon, București, 2015, ISBN 9786067111309, p. 70
  8. ^ Nussbächer, Gernot; Caietele Corona: Fortificațiile „După ziduri” ; Editura Aldus, Brașov, 2016, ISBN 9789737822949, p. 42
  9. ^ „Brașovul are o nouă piață în Centrul Istoric”. Litera9. Accesat în . 

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Casa Seuler, Brașov la Wikimedia Commons