Castellum Divitia
Colonia Claudia Ara Agrippinensium, reconstituire în Muzeul Romano-Germanic din Köln; Castellum Divitia se află pe malul drept al Rinului
Colonia Claudia Ara Agrippinensium, reconstituire în Muzeul Romano-Germanic din Köln;
Castellum Divitia se află pe malul drept al Rinului
Generalități
Coordonate50°56′14″N 6°58′25″E ({{PAGENAME}}) / 50.937238°N 6.973596°E
LocalizareGermania
Renania de Nord-Westfalia
Köln
RegiuneGermania Inferior
Tipcastru
Lungime142,35 m
Lățime142,35 m
Suprafață2,25 hectare
Istoric
FondatorConstantin I
Abandonat în~ 401
Epocăsecolul al IV-lea - secolul al V-lea
Note sit
Castellum Divitia

Model al castrului în Muzeul Orașului Köln
Alte denumiri Castellum Divitia
Tip Castru al vexilației legiunii XXII Primigenia, din 308 până în 401
Unități prezente Legiunea XXII Primigenia
Dimensiuni și suprafață 158 x 142; 2,25 ha
Capacitate cca 900
Unitate administrativă Germania Inferior
Amplasare 50°56′14″N 6°58′25″E ({{PAGENAME}}) / 50.937238°N 6.973596°E
Denumire loc Köln (Deutz)

Castellum Divitia (în română: Fortăreața Divitia) era o tabără militară romană, construită în anii 308-315, pe malul drept al fluviului Rin, în dreptul Colonia Claudia Ara Agrippinensium, cu scopul de a asigura frontiera germană, drept „cap de pod” de apărare contra incursiunilor populațiilor vecine ale francilor. Se afla pe teritoriul vechiului oraș Deutz, azi încorporat în orașul Köln.

Arheologia așezării militare

modificare

Castelum Divitia era conceput ca un punct de sprijin pentru protejarea granițelor imperiale ale Galiei. A fost construit de soldații Legiunii a XXII-a Primigenia, sub împăratul Constantin I. Construcția a fost începută în anul 308 și, în același timp cu podul cel mare, de lemn, care a unit Divitia cu Colonia Agrippinensis, a fost finalizat după anul 312, probabil în 315.

Fortăreața avea lungimea de 142,35 metri, cu dimensiunile externe de 2,25 de hectare, în timp ce zona internă acoperea 1,81 de hectare. Zidurile erau înalte de circa 3,30 metri, în timp ce turnurile exterioare ajungeau la 4,06 metri înălțime. La circa 30 de metri de zidurile fortificației, a fost excavat un șanț mare de 12 metri lățime și 3 metri adâncime. Fortăreața avea doar două porți (spre deosebire de multe alte fortărețe, care aveau 4 intrări), flancate de câte două turnuri, aliniate exact cu podul. Pe lângă aceste patru turnuri de intrare, au existat încă 10 turnuri de-a lungul zidurilor și în cele 4 colțuri, toate proiectate spre exterior. Dimensiunile fortăreței au sugerat că în această tabără erau prezenți nu mai puțin de 900 legionari romani.

În interiorul cetății, de-a lungul axei est-vest era "Via Praetoria", cu o lățime de 5 metri. Pe fiecare parte a drumului se aflau cazarme de 57,40 metri lungime și largi de 11,50 metri. În interior, cazărmile erau împărțite în încăperi de 3,90 m, fiecare. La acestea trebuie adăugate construcțiile Principiei[1] și ale Praetoriumului. Abandonată de romani în jurul anului 401, după 430, francii au construit o curte regală în interior ("Divitia Civitas").

Galerie de imagini

modificare
  1. ^ În epoca romană, Principia era cartierul general al unui castru, Apud: G. Guțu, Dicționar latin - român

Bibliografie

modificare
  • G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.

Bibliografie în limba germană

modificare

Bibliografie în limba italiană

modificare
  • Henry Bone, Il forte romano a Deutz, Colonia 1880.
  • V.Von Hagen, Le grandi strade di Roma nel mondo, Roma 1978.