Castrul roman de la Boița (Caput Stenarum)
| |||||
| Tip | Castru auxiliar | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip construcție | Zid de piatră | ||||
| Unități prezente | Legio XIII Gemina [1] | ||||
| Limes | Alutanus | ||||
| Unitate administrativă | Com. Tălmaciu, jud. Sibiu | ||||
| Legături directe cu castrele | Castrul roman de la Feldioara Castrul roman de la Câineni | ||||
| Cod RAN | 145845.01 | ||||
| Cod LMI | SB-I-m-A-11946.01 | ||||
| Amplasare | 45°38′09″N 24°15′58″E / 45.63577°N 24.26601°E | ||||
| Denumire loc | În Rude | ||||
| Localitate | Boița | ||||
Modifică text  |
|||||
Descriere
modificareÎnainte de a pătrunde în defileu, fortificația romană de la Boița se află în vecinătatea cotului Oltului, la aproximativ 2 kilometri Est de așezarea modernă, pe punctul Rude/La Rude. Pe o terasă abruptă din dreapta Oltului, sunt parțial vizibile vestigii ale castrului roman, în special pământul și modificările rezultate în urma săpăturilor arheologice, fără a distinge ruine. În urma activităților agricole din zonă, pot fi identificate mai multe dovezi de facturare romană, mai ales pe marginea terasei înalte, la sud-est de castru. [2]
Istoricul Cercetărilor
modificareNu a fost publicat un plan coerent ca urmare a cercetărilor efectuate în 1957 de M. Macrea și colab., 1958 predcum și între 1968-1976 de N. Lupu, iar în 1979 de N. Branga. Ioana Bogdan-Cătăniciu a propus însă câteva ipoteze asupra poziționării unor elemente defensive ale fortificației. Cele mai notabile construcții descoperite sunt la limita superioară a terasei de pe malul drept al Oltului, care se află la aproximativ 500 de metri est de curbură, loc în care drumul se ramifică în două direcții: spre Defileul Oltului și apoi spre Apulum. [3]
Dimensiuni
modificareFortificația patrulateră, rotunjită la colțuri cu dimensiunile de 45x50 mm prezintă un zid de 1,50 m lungime, un șanț dublu de apărare și o poartă parțial păstrată pe latura Vestică. Descoperirea unor ștampile purtând numele legiunii XIII Gemina a condus la ipoteza prezenței unui detașament al legiunii în primii ani ai stăpânirii romane în Dacia (Bauvexillation?). A fost descoperită și o ștampilă COH I..., atribuită cohortelor I Tyriorum sag și I Commagenorumsag, fără dovezi concludente care să susțină vreo ipoteză în acest moment întrucât argumentele sunt bazate pe logică, dar fără elemente suficiente pentru a stabili o cronologie.
Băile și Așezarea Civilă
modificareO clădire masivă (20 x 50 m) a fost descoperită la 80 de metri sud de fortificație, dar investigația arheologică este încă în desfășurare. Instalațiile de încălzire care sunt cel mai probabil parte a unei băi, ar putea face parte dintr-un complex mai mare sau să fie chiar băile folosite de unitățile staționate aici. În apropiere au fost descoperite rămășițele unei clădiri de 11x 10,5 m pe care N. Lupu a descris-o ca statio sau fortificație.[4]
În jurul fortificației se observă rămășițe ceramice din așezarea civilă. În plus, un tezaur monetar (îngropat aici cel mai probabil în timpul invaziei carpilor din 145 d. Hr.) a fost descoperit în ruinele unei clădiri cu fundație de piatră și cadru din lemn, la aproximativ 60 de metri nord-vest de fortificație.
Bibliografie
modificare- Țentea, Ovidiu; Matei-Popescu, Florian; Călina, Vlad (), „Frontiera romană din Dacia Inferior. O trecere în revistă și o actualizare. Partea 1”, Cercetări Arheologice, 28 (1): pp. 9–90
- Russu, I. I.; Pippidi, D. M. (), Inscripțiile Daciei Romane, III (4)
Note
modificare- ^ Inscripțiile Daciei Romane III/4
- ^ Frontiera romană din Dacia Inferior: 5. Boița (1), Cercetări Arheologice,
- ^ Frontiera romană din Dacia Inferior: 5. Boița (1), Cercetări Arheologice,
- ^ Frontiera romană din Dacia Inferior: 5. Boița (1), Cercetări Arheologice,