Catastrofa mezonică
Informații generale
AutorIoan Mânzatu
Gheorghe Săsărman
Genștiințifico-fantastic
Ediția originală
EditurăCPSF, Știință & Tehnică
Țara primei aparițiiRomânia
Data primei apariții1963

Catastrofa mezonică este o nuvelă științifico-fantastică scrisă în colaborare de Ioan Mânzatu și Gheorghe Săsărman.[1] A apărut în 1963 în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 208-210.

Nuvela pare mai degrabă o scriere la comandă. Săsărman are tendința de a liriciza în mod exagerat, în contrast cu felul prin care Mânzatu, folosind datele exacte ale științei, proiectează, în mod halucinant, o catastrofă cosmică de mari dimensiuni. În nuvelă sunt descrise dezastre planetare, ciocniri stelare, dezastre gigantice aflate la originea unei subtile transformări mezonice a materiei din trupul uman.

CuprinsModificare

  • Prolog
  1. Printre talazuri
  2. Comandantul
  3. Regăsire
  4. Salvați
  5. Planetoidul
  6. Captivi
  7. Arde Cosmosul
  8. Carapacea de plasmă
  9. Alfa Eridan
  10. Singuri
  11. Drum străbătut
  12. Abisul
  13. Două soluții
  14. Hotărârea
  15. Străinii
  • Epilog

PersonajeModificare

  • Lur Glaar
  • Unda Ohoori

Referințe și noteModificare

  1. ^ SĂSĂRMAN, Gheorghe (n.1941), REVISTA NAUTILUS / Dictionar SF

Legături externeModificare