Charles Rabou
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză[2] Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani)[3][1] Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[3] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiLiceul Henri IV
Faculté de droit de Dijon[*][[Faculté de droit de Dijon |​]]
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata

Charles Félix Henri Rabou (6 septembrie 1803 – 1 februarie 1871) a fost un jurnalist și romancier francez din secolul al XIX-lea.

Biografie

modificare

Fiu al unui subintendent militar, el a studiat la colegiul Henric al IV-lea înainte de a urma cursurile de drept ale Universității din Dijon. Revenit la Paris, cu diploma de licențiat în drept, el a renunțat la activitatea juridică în favoarea literaturii. A lucrat mai întâi ca jurnalist la La Quotidienne, Le Messager des Chambres, Le Nouvelliste, Journal de Paris, La Charte de 1830, a scris cronici politice și literare, apoi în 1832 a lansat revista La Cour d'Assise, care a fost publicată până în 1834.

Publicarea scrierilor lui Balzac

modificare

Rabou a fost director al prestigioasei Revue de Paris, la a cărei fondare a contribuit,[4] și s-a împrietenit cu Honoré de Balzac, publicându-i unele romane în paginile ziarului său. Încrederea reciprocă a fost atât de mare că Balzac i-a încredințat sarcina de a finaliza după moartea lui unele romane neterminate: Le Député d'Arcis (1854), Le Comte de Sallenauve (1855), La Famille Beauvisage (1855), Les Petits Bourgeois (1856), o sarcină pe care Rabou a efectuat-o cu onestitate, chiar dacă aceasta a fost primită cu răceală de către critici.[5]

El a fost acuzat pe nedrept că ar fi scriitorul fantomă al lui Balzac. Charles Rabou a continuat să creeze mari opere literare, care merită să fie redescoperite.

Colecții

modificare
  • 1831: Le Mannequin (1831)
  • 1839: Les Tribulations et métamorphoses posthumes de maître Fabricius, peintre liégeois (reeditat în 1860)
  • 1840: Louison d'Arquien
  • 1842: Le Capitaine Lambert
  • 1845: La Reine d'un jour
  • 1846: Madame de Chaumergis, rezumat online
  • 1845: L'Allée des veuves
  • 1849: Le Cabinet noir. Les Frères de la mort
  • 1857: La Fille sanglante
  • 1858: Le Marquis de Vulpiano
  • 1860: Les Grands danseurs du Roi

Continuări ale romanelor lui Balzac

modificare
  • 1854: Scènes de la vie politique. Le Député d'Arcis
  • 1854: Le Comte de Sallenauve
  • 1855: La Famille Beauvisage
  • 1855: Les Petits bourgeois, scènes de la vie parisienne

Eseu istoric

modificare
  • 1860: La Grande Armée

Referințe

modificare
  1. ^ a b Charles Rabou, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ „Charles Rabou”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Dictionnaire universel des contemporains de Gustave Vapereau (éd. de 1858,(p. 1423))
  5. ^ Dictionnaire historique des littératures Larousse,1985, tome II, ISBN 2-03-508301-X
  6. ^ cf. Joseph-Marie Quérard, La France littéraire ou Dictionnaire bibliographique des savants, historiens et gens de lettres de la France, éd.Firmin Didot, 1857, (p. 628), extracts online

Bibliografie

modificare
  • Charles Rabou on wikisource
  • Jacques Goimard et Roland Stragliati (éds.), Histoires de fantômes, éd. Presses Pocket, 1977
  • Jacques Goimard et Roland Stragliati (éds.), La Grande Anthologie du fantastique, t.2, éd. Omnibus, 1996
  • Florian Balduc (éd.),Fantaisies Hoffmaniennes, Editions Otrante, 2016