Chelarea (cunoscută și ca chelatare sau chelatizare)[1] reprezintă legarea ionilor și moleculelor de ioni metalici. Presupune formarea sau prezența uneia sau mai multor legături coordinative separate între un ligand polidentat și un singur atom sau ion central.[2] De obicei, acești liganzi poartă numele de agenți chelatori sau chelanți, iar compușii obținuți sunt complecși coordinativi de tip chelați.

Compus chelat al unui metal cu EDTA; EDTA-ul este un agent chelator des întâlnit.

ReferințeModificare

  1. ^ Chelatare” la DEX online, accesat pe 17 iulie 2017
  2. ^ Definiția IUPAC. (engleză)