Cicloalcanii (numiți și cicloparafine) sunt hidrocarburi saturate, cu catena ciclică și cu formula generală CnH2n (unde n trebuie să ia o valoare mai mare decât 3) [1] care conțin atomi de carbon în starea de hibridizare sp3. Aceste hidrocarburi au fost identificate pentru prima dată în petrol (naftene) de către Vladimir Markovnikov.

Structura ciclobutanului, unul dintre cei mai simpli cicloalcani

Structura și nomenclatura

modificare

Molecula unui cicloalcan conține cu doi atomi de hidrogen mai puțin decât alcanul cu același număr de atomi de carbon. Primul termen din seria omoloagă a cicloalcanilor conține trei atomi de carbon. Denumirea cicloalcanilor se formează de la denumirea alcanului respectiv cu același număr de atomi de carbon în moleculă, adăugând prefixul ciclo-. [1]

Datorită particularităților structurale și a comportări chimice diferite, cicloalcanii se împart, în funcție de mărimea ciclului, în cicloalcani :

  1. cu inele mici (C3-C4, instabile);
  2. cu inele obișnuite (C5-C6, stabile).

Mai mare aplicare practică au cicloalcanii cu ciclul din șase atomi de carbon.

Bibliografie

modificare
  • C.D.Nenițescu Chimie Organică, vol. I, ediția a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1973, pag. 230-247

Referințe

modificare
  1. ^ a b ro Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Cicloalcani Accesat pe 16 aprilie 2014