Ciobănesc românesc
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Ciobănesc românesc este numele dat unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânilor. În prezent există patru rase omologate de câini ciobănești românești:[1]
- Ciobănesc românesc mioritic
- Ciobănesc românesc carpatin
- Ciobănesc românesc de Bucovina
- Ciobănesc românesc corb
Câini de serviciu, folosiți din timpuri străvechi în păstorit, fiind foarte curajoși în apărarea turmelor de atacurile animalelor sălbatice (urs, lup, râs), câinii ciobănești românești sunt tot mai apreciați în zilele noastre pe post de câine de companie, fiind afectuoși cu copiii și echilibrați. Sunt buni la paza gospodăriei, perfect adaptați climei țării noastre și, să recunoaștem, foarte frumoși. Asociația Chinologică Română a anunțat că la data de 6 iunie 2005, la Buenos Aires, comitetul general al Federației Canine Internaționale a aprobat și recunoscut cele două rase naționale Ciobănesc românesc carpatin și Ciobănesc românesc mioritic.
De multe ori, pentru ca acești câini ciobănești să fie protejați în zona gâtului - cea mai des vizată de atacurile lupului - ei sunt înzestrați cu o zgardă cu țepi, numită și colțar, ragilă sau guler.[2]
Imagini
modificare-
Ciobănesc românesc de Bucovina -
Ciobănesc românesc carpatin -
Ciobănesc românesc mioritic -
Ciobănesc românesc corb
Note
modificare- ^ Asociația Chinologică Română: Standarde ciobănești românești Arhivat în , la Wayback Machine., accesat 30 octombrie 2014
- ^ Florentina Teacă, Câinele Ciobănesc românesc: o abordare plurivalentă văzută dinspre Voinești-Covasna, Revista de Lingvistică și Cultură Românească, accesat 26 mai 2016
Legături externe
modificare- Mioriticii noștri au un trecut foarte îndepărtat Arhivat în , la Wayback Machine., 27 aprilie 2013, Dan Cârlea, Ziarul Lumina