Clase CEMT
Clasificarea căilor navigabile interioare europene în funcție de dimensiunile și de capacitatea lor de a permite navigația ambarcațiunilor reprezintă un set de standarde de interoperabilitate a căilor navigabile de mari dimensiuni care formează Rețeaua Trans-Europeană a Căilor Navigabile Interioare din Europa continentală și Rusia. Clasificarea a fost stabilită prin rezoluția nr. 92/2 a consiliului Conferinței Europene a Miniștrilor Transporturilor (CEMT), întrunit la Atena, pe 11 și 12 iunie 1992[1], astfel că intervalele de dimensiuni sunt denumite clase CEMT[2].
Clasa fiecărei căi navigabile este limitată de dimensiunile eventualelor structuri situate pe cursul său, precum ecluzele sau ascensoarele de ambarcațiuni.
Clasificare modificare
Prin rezoluția 92/2 au fost stabilite clasele CEMT I–VII.[1][2] Clasa I corespunde gabaritului Freycinet istoric, decretat în Franța în 1879. Clasificările superioare sunt concentrate pe transportul containerelor intermodale în convoaie de barje propulsate de remorchere. Majoritatea canalelor Regatului Unit au ecluze mici și din această cauză s-ar încadra sub dimensiunile stabilite de sistemul european de clasificare.
În 2004, standardele au fost completate cu patru categorii pentru dimensiuni mici, codificate RA–RD și acoperind gama ambarcațiunilor de agrement, dezvoltate și propuse inițial via PIANC.[3] Propunerea de adăugare a ambarcațiunilor de agrement a fost adoptată prin rezoluția 52 a Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa.[4][5]
| Clasificare | Tonaj (t) | Lungime (m) | Lățime (m) | Pescaj (m) | Deplasament (m) | Note |
|---|---|---|---|---|---|---|
| RA | 5,5 | 2,00 | 0,50 | 2,00 | „Barcă deschisă” | |
| RB | 9,5 | 3,00 | 1,00 | 3,25 | „Barcă cabinată” | |
| RC | 15,0 | 4,00 | 1,50 | 4,00 | „Iaht cu motor” | |
| RD | 15,0 | 4,00 | 2,10 | 30,00 | „Barcă cu vele” | |
| I | 250–400 | 38,5 | 5,05 | 1,80–2,20 | 3,70 | „Péniche” |
| II | 400–650 | 50,0–55,0 | 6,60 | 2,50 | 3,70–4,70 | Euro-barjă |
| III | 650–1.000 | 67,0–80,0 | 8,20 | 2,50 | 4,70 | „Gustav Koenigs” |
| IV | 1.000–1.500 | 80,0–85,0 | 9,50 | 2,50 | 4,50; 6,70 | „Johann Welker” |
| Va | 1.500–3.000 | 95,0–110,0 | 11,40 | 2,50–4,50 | 4,95; 6,70; 8,80 | „Marele Rin” |
| Vb | 3.200–6.000 | 172,0–185,0 | 11,40 | 2,50–4,50 | 4,95; 6,70; 8,80 | Convoi 1×2 barje |
| VIa | 3.200–6.000 | 95,0–110,0 | 22,80 | 2,50–4,50 | 6,70; 8,80 | Convoi 2×1 barje |
| VIb | 6.400–12.000 | 185,0–195,0 | 22,80 | 2,50–4,50 | 6,70; 8,80 | Convoi 2×2 barje |
| VIc | 9.600–18.000 | 270–280 | 22,80 | 2,50–4,50 | 8,80 | Convoi 2×3 barje |
| 9.600–18.000 | 195–200 | 33,00–34,20 | 2,50–4,50 | 8,80 | Convoi 3×2 barje | |
| VII | 14.500–27.000 | 285 | 33,00–34,20 | 2,50–4,50 | 8,80 | Convoi 3×3 barje |
Note modificare
- ^ a b Conferința Europeană a Miniștrilor Transporturilor (). „Resolution No. 92/2 on New Classification of Inland Waterways [CEMT/CM(92)6/Final]” (PDF) (în engleză). Forumul Internațional de Transport. Accesat în .
- ^ a b „ANNEXE 4.6-1 Classes CEMT” (PDF). voies-hydrauliques.wallonie.be (în franceză). Administrația Căilor Navigabile din Regiunea Valonă a Belgiei. Accesat în .
- ^ RecCom Working Group 8 (). Standards for the Use of Inland Waterways by Recreational Craft (în engleză) (ed. 103). PIANC. pp. 30–32. ISBN 2-87223-115-3. Accesat în .
- ^ Edwards-May, David (). „Classification of Recreational waterways” (în engleză). Inland Waterways International. Accesat în .
- ^ Working Party on Inland Water Transport (). „Resolution No.52” (PDF). European Recreational Inland Navigation Network (în engleză). Geneva: Comitetul Comisiei Economice Europene pentru Transport Interior. Accesat în .
Legături externe modificare
- Harta rețelei europene de căi navigabile interioare, Comisia Economică a ONU pentru Europa (ediția a 4-a, Geneva, 2012), fără categoriile pentru ambarcațiuni de agrement. Standarde pentru căile de navigație.
- European Waterways Map and Directory, ediția a 5-a, David Edwards-May (Transmanche, 2014), ISBN: 979-1-094429-00-6